B. U. G. Mafia – Nimic de Pierdut

Nimic de pierdut
by B. U. G. Mafia.
-Uzzi-
Am fost golan de mic,
Nu mi-a plăcut să fac nimic,
Doar 100% vagabond de cartier.
Mama îmi spune: ‘Nu te mai bag’,
N-am ascultat-o niciodată,
N-am făcut ce voia ea.
Mama mea, singura persoană pe care
O port în suflet ca pe-o icoană.
Multe fapte-n viața mea,
La început chiar mă ura,
Dar de când viața mergea prost o ajutam,
Chiar dacă nu mă privea în ochi,
A continuat să mă iubească,
Pentru că mama a înțeles
Că nimeni nu poate să mă oprească.
Am jefuit în toată viața mea,
Tot ce-am făcut, am șmenuit,
M-a întrebat: ‘De ce-ai făcut-o?’
Era firesc, i-am răspuns:
‘Mami, încerc doar să trăiesc’,
Pentru că viața este dură,
Încerci să ajungi cât mai sus,
Să nu uiți de unde pleci,
Că n-ai să știi unde vrei să ajungi.
–Refren–
Mama îmi spune mereu că sunt un șmecheras,
Mama îmi tot spune că sunt doar un borfaș,
Toată lumea-mi spune să-mi bag mințile-n cap,
Dar mie-mi place banul și nu am ce să fac.
–Uzzi–
De la vârsta de 5 ani
Am crescut fără tata,
Am avut-o lângă mine doar pe mama
Care face tot ce poate ca să-mi fie mie bine,
Dar eu ca un prost o supăr fără rost.
N-am s-o uit niciodată pentru ceea ce a făcut,
Daia acuma când îi e greu îi dau bani, o ajut
Și-ar fi dorit să fiu un mare doctoras,
Deși ea îl iubește și pe micul ei borfaș.
Așa mi-a plăcut să curgă banul des,
Să am tot ce vreau și din ce în ce mai mult.
Așa am ajuns să fac bani
Pentru că am fost nevoit,
Nu am fost crescut în puf
Și nici nu aș fi vrut.
Așa am învățat ce înseamnă să trăiești,
Așa am înțeles cum mama s-a chinuit să cresc.
‘Mami, iartă-mă’ dacă ți-a fost greu,
Dar să știi că te iubesc mai presus de Dumnezeu.
–Refren–
Mama îmi spune mereu că sunt un șmecheras,
Mama îmi tot spune că sunt doar un borfaș,
Toată lumea-mi spune să-mi bag mințile-n cap,
Dar mie-mi place banul și nu am ce să fac.
–Uzzi–
Mama nu a vrut niciodată să fiu superman,
Dar nici ca eu să ajung șmecher de cartier,
Mi-a spus: ‘Întotdeauna să am grijă de mine,
Să merg la școală, să fiu băiat de treabă’.
Acum stau și mă gândesc, parcă îmi apare-n față
Perioada când îmi croiam și eu un drum în viață.
Stăteam doar cu șmenarii, îmi plăcea tot ce făceau
Și ca un băiat deștept învățam să fac ce vreau.
Îmi amintesc, mama, cum lăcrimai pe geam
Când ieșeam cu băieții pe stradă să fac un ban.
Și mai văd, mama, ochii aceia disperați
Și mâna care tremura când după gratii eu am stat.
După atâția ani, mă uit la tine,
Ai niște fire albe, dar zâmbești ca înainte.
Și cu toate, că poate, nu ți-a fost prea bine,
Știu că ai vrea ca fiul meu să fie ca mine.
–Refren–
Mama îmi spune mereu că sunt un șmecheras,
Mama îmi tot spune că sunt doar un borfaș,
Toată lumea-mi spune să-mi bag mințile-n cap,
Dar mie-mi place banul și nu am ce să fac