De la birou, de la circa se transmite
Către 2 dube goale ruginite
Vin băieții s-o umple, vin băieții s-o adune
După blocuri, după vină, după nume
De la sergentul ordinar de unde poate să înceapă
Până sus în dubă e un pas și-o treaptă
Bucuroși de cunoștință toți
6 gaboiri, 2 dube, 8 roți.
Haiideți, ziceți voi, mă, băieți, ce ne facem
Suntem la pușcărie, ce-o să fie, ce-o să facem.
II:
Dușurile merg și ele, mâncare bună
Și dacă ești băiat bun, o vizită pe lună
Da’ gândul te omoară, încet apar amintiri
Te gândești să încerci să nu uiți să respiri
Și-acum e aproape ca să ieși, să pleci acasă
Ce-a fost a fost, cum se zice, acum lasă
Uite-așa se intră și se uită ani de zile
Zi de zi, an de an, adun mai mulți ca tine
Și-auzi cine se zice că-i aduce pe toți
Aceiași 6 gaboiri, 2 dube, 8 roți
Sensul versurilor
Piesa descrie realitatea dură a încarcerării, de la momentul arestării până la viața monotonă din închisoare. Accentul cade pe pierderea libertății și impactul psihologic al detenției.