În valea plină de tei, mai…
Și-a luat mândra bordei, mai.
În valea plină de tei, mai…
Și-a luat mândra bordei, mai.
Hai bordei, hei, hei, hei,
Bordeiaș bordei bordei, mai.
Hai bordei, hei, hei, hei,
Bordeiaș bordei bordei, mai.
Hop… hei… așa…
Bordeiaș cu ușa-n vale,
Tu mă faci să vin călare,
Bordeiaș cu ușa-n vale,
Tu mă faci să vin călare.
Hai bordei, hei, hei, hei,
Bordeiaș bordei bordei, mai.
Hai bordei, hei, hei, hei,
Bordeiaș bordei bordei, mai.
Hop… hei… așa…
Bordeiaș cu ușa-n drum,
Tu mă faci să vin nebun,
Bordeiaș cu ușa-n drum,
Tu mă faci să vin nebun.
Bordeiaș cu ușa-n drum,
Tu mă faci să vin nebun.
Mândruța cu ochii mici, mai,
Tu mă faci să vin pe-aici,
Mândruța cu ochii mici, mai,
Tu mă faci să vin pe-aici.
Bordeiaș cu ușa-n drum,
Tu mă faci să vin nebun,
Bordeiaș cu ușa-n drum,
Tu mă faci să vin nebun.
Hai bordei, hei, hei, hei,
Bordeiaș bordei bordei, mai.
Hai bordei, hei, hei, hei,
Bordeiaș bordei bordei, mai.
Hop… hei… așa…
Sensul versurilor
Cântecul descrie atracția puternică a naratorului față de o fată de la țară, simbolizată prin imaginea bordeiașului. Versurile exprimă o pasiune intensă și o dorință nestăvilită de a fi alături de persoana iubită.