Nevoia mea de libertate.
Ce fericire mare simt,
Când merg cu gândul înapoi,
Și lepădându-mă de toate,
Rămân cu mine singură în noapte.
Într-o uitare-adâncă mă cufund,
Și-o împăcare mare mă cuprinde,
Găsind ceea ce căutam,
Nevoia mea de libertate.
De lumea de unde-am venit
Încă-mi mai este dor,
Nu îmi mai amintesc de ea nimic,
Simt numai albul ei strălucitor.
Ce fericire mare simt,
Când merg cu gândul înapoi,
Și-acolo în singurătate,
Găsesc ceea ce căutam,
Nevoia mea de libertate.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința de libertate și sentimentul de fericire găsit în singurătate și introspecție. Naratorul tânjește după o lume trecută, amintindu-și doar de puritatea ei, și găsește consolare în propria companie.
