Floare roșie ca focul
Drag îi e lu’ bagea jocul
Brâul mândru ca-n Banat
Pe călcâie legănat.
I-o fi jocul drag ori ba
Dar nici eu nu m-oi lăsa
Că știu brâu’ cum se poartă
Să-i fiu lui bădița dragă.
Mândră mi-s că-s văsiovană
Fată mândră, bănățană
Cu mijlocul ca un spic
Cum îi place la voinic.
Ia tu bage seama bine
Dacă joci în brâu cu mine
Când în brâu m-oi legăna
Altă fată n-ai juca!
Sensul versurilor
Cântecul descrie o fată mândră din Banat care își avertizează iubitul să nu se joace cu inima ei. Ea își exprimă încrederea în farmecul ei și îl avertizează să nu caute altă fată când dansează cu ea.