Aurel Moldoveanu – Du-Te Dor

Du-te, dor, călător la mândra că mor
Spune-i cât de mult aș vrea să fie a mea
Du-te, dor, călător la mândra că mor.
Gura ta și ochii tăi, mândro, sunt ai mei
De ce, mândro, de ce, mândro, n-ai venit
lângă nuc, pe-nserat, cum am vorbit?

La nucul cu frunza rară, frunza rară
Unde, mândro, unde, mândro, ne-am iubit o vară
Ori n-ai vrut, ori n-ai putut, ori m-ai părăsit
Sau diseară fă ceva și nu mă lăsa.
Du-te, dor, călător la mândra că mor.
Spune-i cât de mult aș vrea să fie a mea
Spune, mândro, spune, mândro, că diseară
Ai să vii, să vii, mândruța, ai să vii iară
La nucul cu frunza rară, frunza rară
Unde, mândro, unde, ne-am iubit o vară
Mândro, cu privirea ta mi-ai ars inima
Gura ta parcă-i izvor, mândru dor de dor.
Du-te, dor, călător la mândra că mor.
Gura ta și ochii tăi, mândro, sunt ai mei
De ce, mândro, de ce, mândro, n-ai venit
lângă nuc, pe-nserat, cum am vorbit?

La nucul cu frunza rară, frunza rară
Unde, mândro, unde, mândro, ne-am iubit o vară
Ori n-ai vrut, ori n-ai putut, ori m-ai părăsit
Ori e tot ce-am auzit că ai alt iubit
Ori n-ai vrut, ori n-ai putut, ori m-ai părăsit
Ori e tot ce-am auzit că ai alt iubit
Du-te, dor, la mândra la fereastră
Fă-o, dor, să nu se odihnească
Fă-o, dorule, să mă dorească
Și la mine-n noapte să pornească
Fă-o, dor, să nu se odihnească
Fă-o, dorule, să mă dorească
Și la mine-n noapte să pornească.
Du-te, dor, călător la mândra că mor
Spune-i cât de mult aș vrea să fie a mea
Du-te, dor, călător la mândra că mor
Spune-i, dor, ce mult aș vrea să fie a mea
Du-te, dor, călător la mândra că mor
Spune-i cât de mult aș vrea să fie a mea
Du-te, dor, călător la mândra că mor
Spune-i, dor, ce mult aș vrea să fie a mea, să fie a mea

Sensul versurilor

Piesa exprimă dorul profund al unui bărbat pentru o femeie iubită, mândra, și disperarea sa că aceasta l-a părăsit sau l-a uitat. El trimite dorul ca mesager pentru a-i atinge inima și a o aduce înapoi la el.

Lasă un comentariu