Fă-ți un tatuaj peste inima mea
Și scrie că mă vrei
Și că nu mă vei lăsa
Zic: Fă-ți un tatuaj peste inima mea
Și scrie că mă vrei
Și că ești fata mea.
Sufletul unei domnișoare singuratice
A cărei gând e ocupat de clipe nebunatice
Zboară păsările asupra unui ocean
De gânduri care se revarsă
În foliile produse de vânt
Soarele se pare după nori cenușii,
Care astupă razele, culorile învie acum
Mai degrabă tu din calea mea, incap în vijelie
Nu știu cum să scap de gândurile în culoare vie
Se murdărește foaia, mâna scrie singură
Cuvânt după cuvânt se leagă
O idee sigură, o idee sigură, foaie, te rog iartă-mă
Mă rescriu în tine, dacă vrei ceartă-mă.
Alungă-mă din fața ta și gândurile mele
Care se răsună dintre fiecare cei cu intențiile murdare
Și mă doare să le scot din mine
Scuză-mă, nu am vrut să-ți fac rău, foaie, te rog iartă-mă
iartă-mă… iartă-mă…
Huuu…
Cunosc un băiat care iubește cea mai frumoasă fată din lume
Îl invidiez chiar dacă nu se spun… nu se spun
Eu mă invidiez pe mine
Că sunt fericit că pot să te iubesc așa cum nimeni nu o face
Și nu pot să gândesc, nu pot să vorbesc,
Nu pot să iubesc, nu pot să iubesc decât pe tine.
Nu are nimeni ce am eu
Nu se poate compara o foaie și un pix
Care poate suporta tot ce scriu în ea
Scriu doar despre ea
Și tot ce scriu în ea scriu de fata mea
Dar ce pot să fac, ce pot să fac eu
Când orice-aș face se face doar rău.
Că de câte ori vreau să-i spun că o iubesc
Nu pot să vorbesc și îndată mă blochez.
Fă-ți un tatuaj peste inima mea
Și scrie că mă vrei
Și că nu mă vei lăsa
Zic: Fă-ți un tatuaj peste inima mea
Și scrie că mă vrei
Și că ești fata mea
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul și incapacitatea de a comunica sentimentele de iubire. Naratorul se luptă cu emoțiile sale, găsind refugiu în scris, dar se simte blocat și incapabil să-și exprime dragostea direct.