Thomas Moore – Versuri.pro

Luntrea pe Uscat

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

În zori de zi frumoasă, la țărmul unei ape,
O luntre sprinteoară, cu pânzi subțiri și albe,
Mândru se legăna.
Și valurile line, de soare poleite,
Chiar ca veșmânt de stofă pe lângă ea-ncrețite,
Frumos o împrejura.
Senin deasupra cerul, sub ea, ca sticlă mare,
Și-a florilor mireasmă, și-a zefirilor boare,
Gingaș o dezmierda.
Încât părea că toate i se supun, se pleacă,
Și vor ca a lor grații numaidecât să-i placă,
Iar luntrea se-alinta.
Spre seară, însă apa, de vânt cumplit gonită
Se trase de la țărmuri, și luntrea părăsită
Ca un bătrân nemernic,
Pe lut uscat rămase, cu pânzele sfărmate,
Cu cârma prăpădită, cu coastele uscate,
Ca un butuc netrebnic.
Așa ne lucesc toate în zorile vieții,
Așa ne pare lumea în vârsta tinereții,
Dar precum steaua zilei se-ntunecă de noapte,
Așa a vârstei seară vine să ne deștepte,
Că toate sunt nălucă, că toate sunt menite
Pe om să amăgească,
Spre a uita căitul, ca luntrea făr’ de minte
Ce are să pățească.

Acesta E Ultimul Trandafir Al Verii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Acesta e ultimul trandafir al verii
Care a mai rămas înflorit;
Încântătorii lui tovarăși
S-au veștejit și au murit.
Nu mai există nicio altă floare,
Niciun tufiș înflorit,
Care să-i reflecte frumusețea
Sau să-i răspundă la oftat!
Nu am să te las, sărmană floare,
Să te veștejești și tu pe tulpină,
De vreme ce cei dragi ție au adormit,
Du-te și tu la culcare.
Îți voi rupe petalele
Și le voi lăsa să cadă
Pe patul de moarte
Al tovarășilor tăi din grădină.
Cât de curând, te voi urma,
Când prieteniile se vor veșteji,
Și când nestematele Iubirii
Se vor risipi prin iarbă!
Când inimile unite se ofilesc,
Când cei dragi dispar,
Vai! Cine mai dorește
Să locuiască singur în această lume?

Ce Drag Îmi Este Ceasul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Ce drag îmi este ceasul când ziua va pieri
Și razele de soare se vor topi în mare,
Căci visele de mâine acum vor răsări,
Și amintirea suflă spre tine o chemare.
Iar când privesc lumina din zările pustii
Mişcându-se ca valul spre vest în depărtare,
Tânjesc să calc pe drumul de raze aurii
Ce duce, cred, spre-ostrovul tihnit şi cu mult soare.

Argument

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Călugări erudiți mi-au spus,
Că-n gând sau faptă noi greșim,
Și gându-i pedepsit de sus,
De parcă fapta săvârșim.
Deci dacă gândul ni-l pătăm,
Tu și cu mine, doi iubiți,
Atunci plăcerea s-o gustăm,
Căci oricum fi-vom pedepsiți.

Umpleți Paharele

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Hai, umpleți paharele și uitați de ideologii și trecut,
sau lăsați-le înțelepților, supușilor rațiunii – mai mereu ridicoli;
acest moment al vieții noastre-i mult prea scurt
pentru-a fi umplut de colbul galben ridicat de școli.
Paharul tău poate fi mov, iar al meu albastru ca cicoarea,
dar de vreme ce-ambele-s umplute cu același vin,
cel care-argumentează-n vreun fel diferența de culoare,
nu merită confortul adus în suflete de-acest dar divin.
Cum aș putea-întreba curajosul luptător, de lângă mine
pentru umanitate, dacă are crezul iluminat de-același felinar?
Pot să renunț la un bun prieten cu care mă-înțeleg bine,
dacă el nu se îngenunchează-n fața aceluiași altar?
Ar trebui să-mi arunc iubita eretică din a inimii arcă?
Să caut eu în altă parte un sărut mai bun?
Nu, mai degrabă piară toate cele-n lume
decât să-mi pun adevărul sau iubirea în astfel de tipare!

Rugăciune Pentru Un Umor Sănătos

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Dă-mi, Doamne, digestie bună şi, totodată, ceva de digerat.
Dă-mi un trup sănătos şi umorul necesar pentru a-l întreţine.
Dă-mi un suflet simplu care ştie să se bucure de tot ce este bun
şi care nu se înspăimântă lesne la vederea răutăţilor,
ci, mai degrabă, găseşte mijloacele de a pune lucrurile la locul cuvenit.
Dă-mi un suflet care nu ştie ce-i plictisul, bombănitul, oftatul şi lamentările,
nici stresul în exces datorat piedicilor puse de-acel lucru numit „Eu.”
Dă-mi, O, Doamne, simţul umorului pentru a găsi în viaţă puţină veselie,
veselie pe care să fiu în stare s-o împărtăşesc cu alţii.