Olaf Bull – Metopă

Pe tine vreau în vers să te închid,pe tine-adânc să te păstrez, de-a pururi.În tânăr alabastru de neştersrămâi acum în ritmice contururi.Tu, însorito, feciorelnic chipce schimbi un cer pe altul, îmblânzindlumina, duioşia, timpul, taina!Aş da şi cântul meu, să pot în schimbciopli doar o metopă-a amintiriice-apoi, uşor, pe suflet să ţi-o las,tu, suflet sfâşiat şi … Citește mai mult

Olaf Bull – Cântec De Pahar într-o Noapte De Primăvară

Suflete-al meu, deschide o fereastră!E o noapte frumoasă, albastră!Și luna picură singură stropiÎn cupa aceasta a noastră!Slăvit, vinul roșu, albastra tărie!Ce-i lumea? Câmpie pustie –În nectar și în nemărginire-iesența lui vie.Ca mii de insule, stelele-n cerPlutesc pe mări de eter.În clipa aceasta, prieteni, să pier!

Olaf Bull – Chopin Îndărătul Ușii

Blestematul se-apucă din nou de Chopin..Eu vreau să-mi închei mai repede versul.În fine-am găsit – am găsit un refren!În sunet se schimbă întreg universul,Şi muzica într-un cuvânt s-a deschis.Ca orga se zguduie masa de scris.Aleargă peniţa în tact muzical.Chopin îmi e frate de drum ideal.Rozalba, o floare cu mugur ciudatpe hârtie sonor s-a-ntrupat.Dar – ce-am … Citește mai mult

Olaf Bull – Poezia

Ea care nu cântă vreodată, cântă azi,Cu pruncu-n braţe, – obraz lângă obraz.Tril fericit şi glas tremurătorCe sună, ca şi cum zvâcneşte-o datăCu laptele, o binecuvântatăCântare, din acelaşi sfânt izvor.Şuvoi e Vocea ei – tulburătoare,Împrăştiată-n cer pustiu, pe mare,Până la stele de dincolo de nor.Apoi, o umbră mare deodată:UANA, zeea muzicii, plecatăPe leagănul din peşteră, … Citește mai mult