Versuri corectate și adnotate
Cu ușa zăvorâtă, în dosnica chilie,În care raza zilei se cerne tainic, lin,Departe de orice zgomot, ferit de ochi străin,Bătrânul amintirea își deapănă și-o scrie.An după an înșiră, domnie cu domnie,Rănit de soartă însă, de părtinire plin,El pana-nverșunată își moaie în venin,Ca-n viitor izvodu-i mai mohorât să-nvie.Acel veac de restriște cu sângerânde zări.Iar pe asupritorii … Citește mai mult
În sfânta mănăstire de-ai mei părinți zidită,Muncindu-mi fără milă sărmanul trup uscat,Acoperit de zdrențe, de ani împovărat,Îndur sub bolți de jale o soartă urgisită.Frumoasă-am fost odată, senină, fericită,A țării mândră Doamnă – dar lumea m-a uitat –Și-adesea amintindu-mi de visul spulberatCrunt inima-mi zvâcnește și sângeră rănită.Căci viața mea în lacrimi și-a oglindit izvodulDe când cu … Citește mai mult
Mi-a îngânat stăpâna: „Nu-n file-ngălbeniteStă-mbălsămată taina măririi strămoșești.Amurgul rug de purpuri aprinde: de-l privești,Se-nfiripă-n vâlvoarea-i vedenii strălucite.”Căci, uriașe stoluri la zări încremenite,Zac norii ce, în pragul genunilor cerești,Par pajere-ncleștate de zgripțori din poveștiUmbrind cetăți în flăcări cu turnuri prăbușite.Dar ceața serii-neacă troianele de jar,Atunci mergi de te-așază sub un bătrân stejar,Ascultă mândrul freamăt ce-n el … Citește mai mult
În trândavă-aromeală stă tolănit greceșteUrmașul lor. Urât e, bondoc, șașiu, peltic.El antereu alb poartă, metanii și işlic.În puf, în blăni și-n șaluri se-ngrașă și dospește.Și gura-i strâmbă numai măscări bolborosește.E putred, deși tânăr : sărmanu-a fost de micCrescut pe mâini străine. El joacă din buric,Înjură, se răzgâie și râde-apoi prostește.Îl leagănă maneaua, e veșnic beat … Citește mai mult
„Rois barbares,Sombres chasseurs d’aurochs *..”H. Taine**.O! tu, care-ai mânat barbare gloateCa să sfărâmi împărăţii bătrâneŞi-ai câştigat izbânzi nenumărate;Tu, ce-n trufia inimii păgâneAi pângărit râzând altare sfinteŞi-ai ars cetăţi, ai fost măreţ, stăpâne,Când jefuind regeştile morminteZdrobitei hârci îi ai răpit cununa,Şi oaselor bogatele veşminte;O! negre Domn, care-ai stârnit furtunaDe năvăliri, de-ai zguduit pământul,Dacă-al tău nume îl … Citește mai mult
Din goană-l săgetară trădat într-o strâmtoareŞi-n adâncimi de codri, sub ceru-nnegurat,Crunţi vânători de zimbri urlând i-au înălţatO schelă uriaşă de prăzi şi de odoare.Şi trupuri răstignite, şi tigve rânjitoare,Şi prunci zdrobiţi, şi roabe cu sânul spintecatSe zbat în gheara morţii pe rugu-nsângerat,Ce-n vârfu-i poartă leşul înţepenit călare.În purpura înfiptă pe zalele-auriteCuceritorul pare, urdiilor cernite,Un falnic … Citește mai mult
Astăzi, după atâția ani, îmi pare că-l mai aud. Vorbea măsurat și rar, împrumutând spuselor cât de neînsemnate farmecul glasului său grav și cald pe care știa să-l mlădieze și să-l învăluie, să-l urce sau să-l coboare cu o fericită măiestrie. L-am însoțit ascultându-l cu o plăcere crescândă în umbra acelei seri aproape mistice căreia … Citește mai mult
Smerit stă, dar privirea-i drăcească, aţintită,Trăieşte chiar pe pânza ce-l poartă-ntruchipat,Iar grijile şi truda adânc îi au brăzdatDe cute faţa stinsă, firavă, ofilită.Cu duhul său cel ager, cu mintea-i iscusităEl multe uneltit-a şi câte-a şi-ndurat,Ca-ncet, treptat, s-ajungă, slăvit şi tămâiat,Să ţie ţara-ntreagă sub gheara-i răstignită.De jale şi de groază cumplit semănător,Atotputernicia-i de mare dregător,Încununat de … Citește mai mult
Trecând ca o nălucă, prin vifor, prin noroi,El fuge-nvins și bezna pădurilor îl înghite;Nu simte cum în valuri, din rănile cumplite,Îi curge mândrul sânge pe platoșă șiroi.Dar gândul-i vajnic zboară sălbatic înapoi,Și când își amintește cum, de păgâni răpite,Plăpândele domnițe în lanțuri zac robite,Și cum tăiați pieriră coconii amândoi.Pe-un mal de râpă calul și-oprește deodată,Privește … Citește mai mult
Bea voios și ospăta…El de măriri deșerte, de faimă, nu visează,Domnia n-o râvnește, de curte stă străin.Ca dânsul nimeni altul bun nu e, nici blajin,Pe toți îi miluiește, cunună, creștinează.Dar armele iubește și caii, des vânează,Și-mbelșugata-i viață își toarce firul lin,Mărinimos și darnic, cu cugetul senin,El tot mereu petrece și bea și ospătează.Așa un veac … Citește mai mult