Liviu Dica – Versuri.pro

Cine Are-n Lume Fată

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Și ce dacă am o fată
Nu sunt supărat pe soartă
Că mâine poimâine fata
Cu milă-mi deschide poarta.
Și-o veni de-oi fi la pat
Și pe furiș de bărbat
Cu o bucătură-n sân
Să-mi dea când oi fi bătrân.
Am avut noroc și soartă
Și parte să cresc o fată
Cuminte și înțeleaptă
Să mă socotească tată.
Fata rămâne tot fată
Și din suflet strigă tată
Că la băiat îi dai casa
Și tot zice că nevasta.
Dar fata ia și-ți cârpește
O cămașă ți-o clătește
Zestre-i dai un braț de toale
Nu te uită până moare.
Am avut noroc și soartă
Și parte să cresc o fată
Cuminte și înțeleaptă
Să mă socotească tată.
Cine are-n lume fată
Vede o cană cu apă
Și o vorbă cu blândețe
La vreme de bătrânețe.
Fata e mult mai cuminte
Are milă de părinte
Îți trece pragul pe fugă
Nu să-ți ia ci să-ți aducă.
Am avut noroc și soartă
Și parte să cresc o fată
Cuminte și înțeleaptă
Să mă socotească tată

Dor Îmi E Să Fiu Cu Tata

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

M-am întors acasă la mine
După ani și ani de zile
Găsii bolta aplecată,
Căsuța la colț crăpată
Curtea casei ne-ngrijită,
Cu uluca putrezită
Peste tot iarba crescută
Și fântâna nesleită.
Dor îmi e să fiu cu tata
Seara să aprindem lampa
Prin fereastra cu perdele
Să pătrundă mii de stele
În odaia văruită
Unde atârnă în grindă
Măicuța noastră din toamnă
Busuioc legat cu sfoara.
Lacrimile stau să cadă
Unde-s anii de-altădată
Când mă-ntorceam de la joacă
În miros de pâine coaptă
Până punea mama masa
Tata își pregătea coasa
Ascuțind la ea din timp
Pentru a doua zi la câmp.
Dor îmi e să fiu cu tata
Seara să aprindem lampa
Prin fereastra cu perdele
Să pătrundă mii de stele
În odaia văruită
Unde atârnă în grindă
Măicuța noastră din toamnă
Busuioc legat cu sfoara.
Sub povara anilor
Toate stau la locul lor
În vatră cenușa-i stinsă
Coasa tatei neatinsă
Șade ruginită-n prun
Taicuța-i de-acum bătrân
tânăr n-avea preget tata
Spargea cu o mamă piatra.
Dor îmi e să fiu cu tata
Seara să aprindem lampa
Prin fereastra cu perdele
Să pătrundă mii de stele
În odaia văruită
Unde atârnă în grindă
Măicuța noastră din toamnă
Busuioc legat cu sfoara.
Ca un vis frumos de noapte
Au trecut cu timpul toate
Suflă vântul prin ogradă
Și căsuța stă să cadă
Tata sub barba albită
Multe gânduri vrea să ascundă
Doar unu să-l știu mă lasă
Că mă vrea din nou acasă.
Dor îmi e să fiu cu tata
Seara să aprindem lampa
Prin fereastra cu perdele
Să pătrundă mii de stele
În odaia văruită
Unde atârnă în grindă
Măicuța noastră din toamnă
Busuioc legat cu sfoara

Ar Juca Mândra-Ar Juca

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Ar juca mândra-ar juca
Hai, hai, mândra mea,
Nu mă pot ține de ea
Mândrulița mea.
Că e iute ca argintu’
Hai, hai, mândra mea
Joacă de rupe pământul
Mândrulița mea.
(refren 1)
Joacă mândra, joc și eu
Nu mă dau că suflu greu
Suflu greu și nu mă las
Că mă vaiet de ocaz.
Unde-i mândra și eu sunt
Hai, hai, mândra mea,
De mai ține jocul mult
Mândrulița mea.
Și mai suflu așa greu
Hai, hai, mândra mea,
Unde-i ea n-oi mai fi eu
Mândrulița mea.
(refren 2)
Ea-n picioare, eu pe lat
Firi-ar focul de jucat
Mândra joacă pe săltate
Eu mă-nvârt ca musca-n lapte.
Aoleu și vai de mine
Hai, hai, mândra mea,
Acum mă fac de rușine
Mândrulița mea.
C-am să dau cu dreptul-stângul
Hai, hai, mândra mea,
Taman când s-o sparge târgul
Mândrulița mea.
(refren 3)
Dar Dumnezeu ca un sfânt,
Când să mă dau eu bătut,
Puse o piatră cât norul
De-i suci mândrei piciorul.
Uite așa scăpai și eu
De rușine ca și nou
Dar și ea s-a lecuit
Că s-a potolit.

Sămânța Dusă de Vânt

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

M-a trimis prin lume soarta fecior tânăr de la tata
Într-un singur rând de haine și cu două palme goale
Nu mai cu ce-a fost pe mine, dar cu multă înțelepciune
Am luat singur viața-n piept, n-aveam la ce să mă aștept.
Sămânța dusă de vânt, m-am înfipt greu în pământ
Pe secetă și furtună să prind și eu rădăcină
Am trecut la mulți în față și-am făcut ce-i bine în viață
Că din rădăcina amară iasă cea mai dulce poamă.
Ca și tatăl meu, săracul, am despicat firu-n patru
De 10 ori m-am gândit, doar o dată am îndrăznit
Fiecare cap de ață eu l-am prețuit în viață
De 10 ori m-am gândit, doar o dată am îndrăznit.
Sămânța dusă de vânt, m-am înfipt greu în pământ
Pe secetă și furtună să prind și eu rădăcină
Am trecut la mulți în față și-am făcut ce-i bine în viață
Că din rădăcina amară iasă cea mai dulce poamă.
Pâinea și cuțitu-n mână le-am avut până la urmă
Singur mi le-am câștigat, din muncă, nu din furat
Tata-i mândru când mă vede și are o vorbă-n care crede
Din 10 oameni cu nume, 8 au fost săraci ca mine.
Sămânța dusă de vânt, m-am înfipt greu în pământ
Pe secetă și furtună să prind și eu rădăcină
Am trecut la mulți în față și-am făcut ce-i bine în viață
Că din rădăcina amară iasă cea mai dulce poamă