Laly – Versuri.pro

Oare Ai Existat?

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Cândva, visam la prietenia adevărată…
Și credeam că o să o cunosc, odată și odată.
Câtă încredere… câte iluzii prostești…
Prieteni de joacă… până să o cunosc pe ea…
Fata pe care o vedeam prietena mea…
Prietena adevărată, cică…
Doamne… cât am putut să țin la ea…
De fiecare dată când ne certam,
Sufeream enorm, plângeam…
Oare ce avea ea atât de diferit de celelalte fete?
De ce de ea m-am putut apropia așa de mult?
Chiar de… persoana nepotrivită…
Prietena mea iubită
Prietenia noastră care credeam că va fi forever…
Dar acum am realizat că ea nu a existat never…
O prietenie falsă ce mi-ai dăruit…
Din prietenia asta, câte mi-am dorit…
Nu vreau să te mai acuz… va fi în zadar,
Nu voi putea schimba nimic…
Ce a fost, a fost… A trecut…
Dar din păcate amintirea nu mi-o poate lua nimeni.
Câtă inocență… poate că…
La început chiar ai ținut la mine…
Dar ce păcat,
Totul cu timpul s-a schimbat.
Uf… deja… prietenia asta este o…
Prietenie fumată,
Care nu o voi putea recupera niciodată.
Îmi pare rău… mi-am dorit atât de mult să te întâlnesc
Și să îți spun că ești foarte importantă pentru mine și că te iubesc…
Dar poate că nu pe tine mi-am dorit să te întâlnesc…
NU pe tine, cea de acum…
Ci pe cea cu care am început această prietenie…
Uff… în fiecare zi la școală te privesc…
Te văd cum regreți… poate că nimic nu m-ar costa să…
Să repet acele dulci cuvinte: vrei să ne împăcăm?
Dar nu mai vreau… să sufar din nou în urma ta…
Prefer să rămân cu amintirea…
Mă bucur că am deschis ochii în sfârșit
Și că adevărul l-am descoperit…
Îmi va fi greu, nu voi trece ușor peste asta…
Nu știu… și acum mă întreb…
Oare ai existat??
Oare… mă doare că te privesc în ochi în fiecare zi
Și aș vrea să evit asta, dar nu se poate,
Îmi ești până și colegă de bancă…
Uff… cât de mult ne-am dorit să împărțim aceeași bancă…
Vreau să știi că te voi iubi mereu
Și că îmi pare rău
Că nu am reușit să păstrăm această prietenie
Atât de proaspătă cum am început-o.
Te iubesc, Andreea!
Și nimeni nu poate schimba asta!
Te iubesc!

Ți-ai Bătut Doar Joc

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Îmi aduc aminte cum credeam în tine
În toate zilele ce bine ne simțeam
Dar tot din jurul meu era o falsitate
Tu îți băteai doar joc, vedeam o altfel de realitate
Ți-ai bătut mereu joc și nu am observat
Pe tine te-am iubit, dar nu s-a meritat
M-ai făcut să sufăr pe parcurs
Numai eu știu câtă durere în suflet am strâns
Mereu când ne întâlneam speram la fericire
Dar a fost trădare, nicidecum iubire
Ai fost un mincinos, nu știu cum te-am iubit
Atâta timp, m-ai mințit!
Am fost atât de oarbă întotdeauna
Și nu am crezut că mă poți duce cu minciuna
Nu știu ce-i cu mine, încă mă gândesc
Cred că încă te iubesc
Nu o să fie ușor, oricât aș încerca
Inima încă nu te poate uita
Dar știu un singur lucru în fața ta oricând
O să par ceea ce nu sunt
Ca un mormânt iubind, tăcând

Adio, M-ai Marcat pe Viață

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Amintirile… cât de crude dar și frumoase sunt… în același timp.
Pentru mine chipul tău și iubirea care o simt în continuu vor exista mereu.
În fiecare clipă, dată de la Dumnezeu…
Dar pentru tine?
Știu sigur lucrul ăsta…
Iubirea noastră nu mai există pentru tine.
Dar eu nu voi uita!
Chiar dacă voi încerca… nu voi reuși.
Doamne!
Am fost o proastă, am crezut atât de mult în tine…
Te credeam perfect…!
Dar asta era doar în mintea mea,
Plină de iluzii prostești și de iubire…
Pot să treacă zilele, anii, chiar și viața mea,
Dar ce simt… sigur nu voi uita.
Tu…
O să rămâi mereu un copil prostuț,
Căruia nu-i pasă decât de el.
Dar eu?
Cu mine oare ce se va întâmpla?
Același lucru: voi suferi pentru acel copil prostuț.
Adio… uff cât de greu îmi e să rostesc acest cuvânt.
Cât de greu îmi e să trăiesc pe acest pământ…
Ascult o melodie și parcă mă topesc.
Aș vrea să fiu cu tine și realizez ce îmi doresc.
Ceasul e trecut de 00:00… dar nu mai am somn.
Tu ai distrus totul, dar iubirea?
Am protejat-o în inimă, adânc… :-(.
Tu nu înțelegi ce scriu eu aici
Și nimeni nu poate înțelege…
Dar… ce scriu, simt…
Aș vrea să dispari o dată… dar în același timp să rămâi…
Ai distrus totul… și oare de ce?
Ai fost primul băiat pe care am ajuns să îl iubesc
Și știu ce spun!
Sunt sigură pe sentimentele mele…
Știi… acum, mă regăsesc în toate melodiile de dragoste :-(.
Pentru că fiecare au câte o întâmplare din iubirea noastră,
Ceva… ceva ce îmi aparține…
Nu știu ce să mai cred…
În astfel de momente sunt tare confuză.
Tot ce știu și ce înțeleg este ceea ce am spus de multe ori:
Te iubesc, și îmi este greu să mă gândesc la ceva ce nu mai există…
Lumea asta, viața asta… de ce mai exist?
Să sufar în continuu?
Să mă gândesc în fiecare clipă la tine și să știu că nimic nu mai poate fi ca, ,atunci”?
Acel, ,atunci” încă există și va exista.
Până eu mă voi stinge din viață…
Acum, o singură dorință am… atunci, ,cândva” când eu nu voi mai fi,
Citește aceste rânduri și vino la mormântul meu.
Eu te voi simți și de acolo…
Ceva mă va face să mă simt din nou vie.
Poate că îmi va da putere să mă ridic și să…
Te privesc pentru ultima dată…
Voi simți acolo, din nou, ,iubirea aceea de copii”
Care a fost de fapt iubirea mea
Iubirea pe care nu am avut-o așa cum mi-o doream :((
Măcar atunci… când te voi privi…
Să ascult vocea ta spunându-mi, ,te iubesc”
ADIO…

Fără Nume și Fără Autor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Trăiam, trăiam odată, trăiam doar pentru el
De fapt, el nu a observat asta niciodată
Pentru el, persoana mea nu exista
Îmi pare rău că eu nu mai am niciun sens de viață
Practic, în interior sunt moartă
Doar chipul meu mai este viu
Și o picătură de speranță
Dar acea speranță se va stinge, ușor, ușor
Nu mai rezist mult, îl iubesc, încă îmi e dor
Dar acum sunt singură în fața unui calculator
Îmi aduc aminte și…
Aici l-am cunoscut pe el
În fața acestui calculator :-<
Aici vorbeam cu el, aici eram plină de fericire zilnic
Dar acea fericire nu a durat
Sunt singură din nou și pentru totdeauna
Mi-e dor de el, mi-e dor de tot ce am trăit
Dar nimic nu mai pot avea :-<

O Parte Din Tot Ce Simt Pentru Tine

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Ești tot ce am iubit și ce voi iubi
Ești raza de soare care îmi luminează trecutul întunecos
Atât de repede trecând și totuși atât de frumos
Ești comoara căzută într-o fântână fără capăt
Pe care nu o voi putea salva niciodată
Ești soluția perfectă pentru fericirea mea
Atât de inocent, atât de imperfect
Atât de perfect, dar totuși defect
Prezentul e deja trecut
Trecutul e doar o amintire
O amintire frumoasă, dar dureroasă
Plină de regrete și de suferință
Iubesc, încă iubesc amintirea
Pe tine, te-am iubit mai mult decât orice
Totuși mi-ai greșit și mă întreb de ce
Aș fi dat totul numai să te fac fericit
Mi-am pierdut și onoarea, dar totuși te-am iubit
De ce când mă uit pe cer simt că nu mai am aripi
Aș vrea să zbor, așa cum o făceam cândva
Aș vrea să zbor din nou, să zbor în lumea mea
Acolo unde între noi totul era posibil
Dar, îmi revin și îmi reamintesc
Totul legat de tine este imposibil
Dar, te iubesc!
Aș vrea să scap de toată durerea ce-o port în suflet
Aș vrea din nou pe chipul meu să văd un zâmbet
Zâmbetul copilăresc ce l-am pierdut
Am căutat iubirea și am găsit prea mult
Aș vrea să uit totul într-o secundă
Însă amintirea ta este prea profundă
De ce nu m-ai iubit așa cum am făcut-o eu?
De ce am fost blestemată să îmi pun întrebarea asta mereu?
De ce a trebuit să te întâlnesc?
De ce nu pot de tine să nu-mi amintesc?
Câte întrebări, fără răspuns
Totul e un nimic, nu are niciun sens
Însă gândul meu are același înțeles
Te voi păstra mereu ca pe un scump diamant, ca pe cea mai scumpă comoară
Iar acum, îți voi spune te iubesc, pentru ultima oară!

Prinsă Între Love și Friend

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Ești un copil naiv, mult mai naiv decât mine.
Nu știi ce vrei de la viață, nu știi ce vrei de la mine.
Azi îmi spui că mă iubești, mâine îi spui ei.
Și cel mai rău mă doare că ea e o prietenă bună,
Care nu mi-ar face niciodată ce îi fac eu ei.
Am riscat de multe ori, sentimentele mele nu au contat,
Doar să te văd pe tine și pe ea fericiți, împreună.
Dar m-am săturat să te joci cu mine, o seară cu mine, două cu ea.
Îmi pare rău, îmi pare sincer rău că am fost în stare să îi fac asta,
Să fiu cu băiatul pe care îl iubește ea, în secret,
Băiatul pe care îl iubesc și eu.
Băiatul care nu ne merită pe niciuna,
Dar totuși îl lăsăm să se joace cu sentimentele noastre.
Dar nu mai pot să continui așa.
Nu mai vreau să vorbesc cu nimeni, nu mai pot să ascult pe nimeni, nu mai vreau nimic.
Știi, ai auzit de nebunie? Sunt pe drumul cel bun.
De ce a trebuit să mă îndrăgostesc de el? De ce a trebuit să accept atâtea și atâtea lucruri?
Acum mă doare, nimeni nu poate să priceapă cât mă doare.
Dar nu cât ar trebui, eu am fost doar o jucărie.
Dar nu pot da timpul înapoi, știu că pe ea o cauți în timp de plictiseală.
Ahh, cât aș vrea să te urăsc, dar nu pot, nu mai pot să fac nimic, nu mai sunt în stare de nimic.
Am pus prietenia mea și a ei în joc și am trădat.
Îmi pare rău, dar regret că nu pot să te urăsc.
Îmi pare rău că nu pot să te uit, îmi pare rău, dar te iubesc.

Despre Prietenia Dintre Noi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Nu știu ce aș putea spune,
Dar întâi, îmi pare rău că nu mi-ai fost prietenă pe bune.
Uff.. greu e să ai prieteni.. adevărați..
Greu e să găsești prieteni în ziua de azi.
Am avut încredere oarbă în ea,
Dar m-a mințit tot timpul. Și numai intrigi bagă.
Ma vedea că sufăr, că sunt distrusă,
Dar nu-i păsa…
Mândria ei… era mai presus decât prietenia noastră.
Și acum mă întreb: ce ai câștigat cu minciuna?
De ce faci încă pe prietena cea bună,
Când vezi că mi-am dat seama ce fel de persoană ești
Și că nici măcar nu știi prietenii să-i prețuiești.
Visezi la iubire. Hm.. o minciună.
Nu știi nici ce-i aia prietenie.. până la iubire
Este o cale lungă.
Ești o persoană la care am ținut foarte mult,
Până am descoperit câte ascunzi.
Ahh.. aș vrea să te urăsc,
Ahh. dar deși știu câte mi-ai făcut,
Încă te iubesc.
Însă nu mai sunt proasta de altă dată,
Nu o să îmi mai arăt sentimentele niciodată.
Tu, „prietena mea adevărată”,
TU cea care „nu m-ai mințit niciodată”,
Ai făcut doar pe mironosița
Și te-a ținut.
Ahh….. cât de proastă am fost,
Câtă încredere în tine am avut.
Dar, gata!
Ochii îi am larg deschiși,
Dusă de sentimentele curate și iubirea pe care ți-o port,
Nu o să le mai arăt,
O să încerc să le scot din inimă,
Pentru că tu nu mi-ai fost prietenă.
Azi.. faci pe măicuța cu mine,
Dar vreau să știi, că nu-ți mai ține.
Poți să mori, și în cele mai mari chinuri,
Căci și eu am avut parte numai de lacrimi și veninuri
Din cauza ta…
Dar a trecut.. eu te urăsc..
Oare?
Nu știu.. nu pot să te urăsc,
Dar tu asta trebuie să știi.. te urăsc,
Deși doar eu pot să știu cât.. te iubesc.
Îmi aduc aminte de toate clipele petrecute împreună,
Îmi aduc aminte.. ne imaginam cum vom zbura pe lună.
Cât de idioată am putut fi,
Cât te-am putut iubi.
Am crezut în prietenia adevărată…
Pfffff…. într-adevăr am descoperit-o,
Dar în niciun caz cu persoana ta.
Doar ea.. Maria.. M-a învățat,
M-a ajutat în tot și toate,
M-a umplut de bunătate..
M-a ajutat să descopăr câte îmi faci pe la spate,
Iar tu ne crezi doar niște idioate..
Probabil că regreți și iubești împăcarea,
Ai vrea din nou să vezi cum este să îți bați joc de mine,
Dar împăcarea aia dulce, cu lacrimi,
Nu mai vine..
Poate să se roage și toată lumea de mine,
Singura condiție care ar exista…
Ar fi să îmi faci o listă cu toate idioțeniile care mi le-ai făcut,
Dar nici așa nu te voi putea ierta,
Pentru că nu pot, nu vreau și pur și simplu n-am chef.
Dar chiar așa….
Te voi iubi mereu, chiar dacă nu meriți nimic,
Nici să îți pronunț numele.. Andreea..
Yakkk:-
Numele care nu se va șterge nicicând din inima mea,
Numele care nu îl voi uita,
Numele care m-a făcut să văd realitatea..
De fapt… persoana pe care aș vrea să o urăsc~~!!!!!
Dar nu pot…… sentimentele de ură sunt mai slabe..
Așa că.. te iubesc!

Te-Am Iubit de la Început

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Când te-am cunoscut
Mi-era frică să te apropii de mine
Te priveam ca pe un necunoscut
Nu credeam în nimeni, nici măcar în tine
Apoi încet, încet am simțit ceva nou
Era iubire, iubire adevărată
Glasul tău îl ascultam ca pe un ecou
Ma striga cu dragoste curată
Am început să te ignor cam des
Oare de ce nu știu nici eu
Dar totuși gândul meu avea același înțeles
Și acolo te aflai doar tu, mereu
Ma durea că s-a sfârșit
Și era și vina mea
Nu am înțeles de ce ne-am despărțit
Și am rămas cu îndoiala grea
Priveam la geam afară ploua
Și multe lacrimi mai vărsam
Îmi doream să fim cum am fost cândva
Tot timpul doar la asta puteam visa
Dorința mea s-a împlinit
Totul e ca un vis
Tu mă iubești și mai iubit
Iubirea a învins!

Pierdută Printre Vise

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Afară plouă… rătăcită printre gânduri,
Privesc la geam. Vremea se schimbă…
Sentimentele mele de dragoste pentru el…
Sunt din ce în ce mai mari… cu fiecare semn,
Înflorește o nouă speranță în inima mea…
Privesc în continuare… frigul de afară și căldura din camera mea,
Iubirea pe care ți-o port…
Privesc… prin geamul fumuriu,
Aș vrea să apari aici… să îți văd zâmbetul de care m-am îndrăgostit,
Să te sărut… iar apoi poți pleca…
O să fiu mulțumită… nu vreau să îți cer prea multe,
Eu doar te iubesc…
Uite, vezi? Deja te simt. Ești aproape, ești aici!
Vino, vino în brațele mele,
Aici, lângă focul care pâlpâie în continuu,
Vino aici, lângă inima mea…
Uff… deschid ochii și observ că a fost doar un vis,
Tu nu ai fost niciodată aici… și nu vei fi…
Sunt doar eu… pierdută printre vise…

Tu și Eu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Tu… un băiat care vrea să pară ceea ce nu este, ceea ce nu a fost niciodată.
Eu… o fată care speră, iubește și visează la iubirea ta pe care nu o voi descoperi niciodată.
Tu… m-ai iubit.
Eu… am greșit.
Tu… m-ai uitat.
Eu… m-am îndrăgostit de tine.
Tu… m-ai ignorat.
Eu… am suferit.
Tot eu… te-am uitat.
Tu… ți-ai dat seama că te-ai îndrăgostit.
Defapt tu și eu vom avea mereu aceleași sentimente pentru aceiași persoană.
Tu pentru mine, eu pentru tine.
Cam așa a început povestea noastră…
Păcat că nu se mai sfârșește.
Ne iubim, suferim, însă mereu când nu trebuie.
Tu primul, eu după, niciodată în același timp.
Eu… am jurat că niciodată nu o să mai simt nimic pentru tine.
Tu… nu mereu vrei să recunoști, dar ții la mine.
Acum… totul este atât de pur și inocent…
Dar tu… nu vei recunoaște că mă iubești,
așa cum nu voi recunoaște nici eu.
Mie frică să greșesc din nou…
Motivul tău nu îl știu,
însă mereu pentru tine voi fi fata cu suflet de gheață,
ceea ce niciodată nu mi-am dorit să fiu…