https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/ivan-bunin-in-miez-de-noapte-2 https://versuri.pro/ivan-bunin-in-miez-de-noapte-2#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=88206 →]]> În miez de noapte-ntrai la ea.
Dormea, și Luna luminoasă
Bătea în geam, iar atlasul
Al plapomei jos strălucea.
Dormea pe spate. Sânii grei
În părți tindeau înspre odihnă.
Ca apa-n cană viața-n tihnă
Se domolea în somnul ei.
1898

]]> https://versuri.pro/ivan-bunin-in-miez-de-noapte-2/feed 0 https://versuri.pro/ivan-bunin-tiganca https://versuri.pro/ivan-bunin-tiganca#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26031 →]]> Înainte-i libertate,
Stepă, ceruri şi cărări.
Drac bătrân în timp de noapte
Duce drumu-n depărtări.
Dar a obosit, fireşte,
Scuipă sâmburi şi, privind,
De-a ei inimă-mi vorbeşte
Cu otravă şi cu jind.
Îmi vorbeşte.. Dar cum joacă
Ochii negri, de cărbuni?
Numai soarele-şi mai cearcă
Veşnicia în minuni.
Cîte fuste! Şi ce tare
Pîsla-nfăşură-un picior,
Glezna în nelinişti pare
Că ar tremura uşor..
Înainte-i libertate,
Drac bătrîn, privind spre roţi,
Fericire peste toate,
Soare, stepă, vînturi, bolţi.
* * *
Cînd mă trezesc − prin geamul din grădini,
Aceiaşi fulgi şi- acelaşi luci polar,
Iar în odaie − beznă. Ca-n străini
Ascult şi-aştept un pocnet din hambar,
Sînt şoarecii sau lemnul putrezit.
Dar ce sfială pare-a fi stîrnit.
Un singur semn de după uşă-ncepe
În poliţa ce-atîrnă în perete,
Dar a tăcut, a amuţit. Cum sună
Vibrînd în aer − gheaţă netopită −
Perdelele lucind sub ochi de lună
Prin lustră, ca de sticlă neclintită.
* * *
Ce tainic sună liniştea pădurii,
Cîntă-n păduri, trece o toamnă tristă,
Lacrimile-şi tot şterge c-o batistă
Şi-abia se-aude cîntecul securii.
“Să zboare frunza-n vînt, rotindu-se-nainte,
Ştergînd ce-a fost şi nu va fi nicicînd!
Speranţă, fericire − străvechile cuvinte,
Precum această frunză, dansîndă şi murind! ”
C-un semn de anotimp se duc în altă lume
Frunzele toamnei, într-un vals sonor
Şi-aud tristeţea-n zbor ca pe o rugăciune
Din primăvară − maica blîndă-a lor.
Iarna n-a mai venit, departe-i, să îngheţe
Sufletul meu ce-i gata de colind
Şi dulce tînguind, se-mbată de tristeţe
Precum aceste frunze lăcrimînd.
* * *
La primul semn făcut de iarnă
Îngheţuri au căzut pe cîmp
Şi-n arături albesc omături
De parcă-i doliu pe pămînt.
În somn adînc mai doarme încă
Cătunul tot. Novembre vine,
Coboară luna de pe stîncă,
Frunza îngălbenită cîntă
Şi cade-n hohot de suspine.
E ziuă.. Dar abia se vede
Soarele- ascuns, de după munţi,
Prin nuferi trece şi se pierde
Şi nuferii rămîn cărunţi.
Cu raze moi ne împresoară,
Joacă-n grădini prin frunza rară
Şi iar dispare după nori..
Iar vîntu-n umbre se strecoară,
Foşnind prin iarba cu ninsori..
Versuri tălmăcite de Traianus

]]> https://versuri.pro/ivan-bunin-tiganca/feed 0 https://versuri.pro/ivan-bunin-gerul https://versuri.pro/ivan-bunin-gerul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26047 →]]> Puternic arde-a stelelor arcadă,
Calea Lactee se prelinge lent.
Iar curtea troienită de zăpadă
E doar un licăr, viu, fosforescent.
Lumina vânătă şi argintie,
Luminile lui Orion din cer,
Te-mbracă, pură, ca-ntr-o feerie
Vrăjind ninsorile captive-n ger.
Fosforic aburesc zăpezi, şi – iată
Zăresc cum scapără din gene-acum
Pe umerii tăi leneş aruncată,
Blana de gheaţă ca un alb parfum,.
Cum pâlpâie cerceii, cum palpită
Întunecaţii ochi ca stele vii
Ce sfredelesc cu-o foame-nsufleţită
Văzduhul printre genele-argintii.

]]> https://versuri.pro/ivan-bunin-gerul/feed 0 https://versuri.pro/ivan-bunin-ce-vara-luminata-si-strengara https://versuri.pro/ivan-bunin-ce-vara-luminata-si-strengara#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26063 →]]> Ce vară luminată și ștrengară!
Te uită-n ochii mei, ca înainte
Și spune-mi: de ce tristă ești în vară?
Și unde-i gingășia ta cuminte?.
Dar taci, firavă, ochii nu-ți sunt galeși,
Nu-mi mai șopti recunoștinți cu brio:
Eu am aflat tandrețea de adio –
Sunt singur, iarăși!.
Versuri tălmăcite de Traianus

]]> https://versuri.pro/ivan-bunin-ce-vara-luminata-si-strengara/feed 0 https://versuri.pro/ivan-bunin-amintirii-prietenului https://versuri.pro/ivan-bunin-amintirii-prietenului#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26079 →]]> Nori în amurg de-asupra mării calme
Și-n luci de aur moale auzeam,
Fără sfârșit, cum apa-mi sună-n palme,
Ca bolțile din care stele beam.
Și tu ai spus: “Ascultă-mă, din spaime
Unde și când am mai trăit ori am
Fost în zadar un vrednic Dumnezeu?.
O, dacă iar cuprinde-aș lumea eu!.
Tu ai crezut: o clipă doar va trece
În sufletu-mi căința ta, tristețea,
Cum îmi aduc aminte iarna rece,
La fel privirea-ți-soră cu blândețea,
Ce tângă-univers să fii, toți vecii
Câmpii, văzduh și ceruri-frumusețea!
Ce crud iubit-am lumea noi, cu tine,
Cu ochii înrobiți, știuți de cine?
Căinți și bucurii fără pricină,
O dulce boală, care ne unește
Cu sufletul de semeni, fără vină,
Ce împărțit-am noi și-n oase crește
Nu poartă nume și, deși, se-mplină,
Și sunt albit de ctitorii celeste
Eu duce-voi iubirea mea prin alții,
Iar tu cu moarte lună-ai stins prin spații.
Drept să fii, oare, neatins de soartă
Și făcător de lumi necunoscute,
Lipsit în cer de armonia toată
Și pentru ce mă chinui ca un munte?
În grija de-a da iar, nedescifrată,
Închipuire frunții fără cute,
Seara de ce mi-o amintesc pe viu
Și slove fără sens cătând − nu știu.
Versuri tălmăcite de Traianus

]]> https://versuri.pro/ivan-bunin-amintirii-prietenului/feed 0 https://versuri.pro/ivan-bunin-oceanu-n-leganate-canturi https://versuri.pro/ivan-bunin-oceanu-n-leganate-canturi#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26016 →]]> Oceanu-n legănate cânturi…
Fii liniștitor și împăcat ca o sibilă,
Odihnind de gânduri.
Vânt venind și vânt plecând pe dată,
Și vuind în pas, marinărește,
Este-acel ce vilei somnu-i poartă?
Liniștea păzește?
Este-acel, care voit măsoară
Anii noștri, soarta ce-om urma?
Inima de vrea și crede-n pară,
Însemnează Da.
Tot ce-n tine-i viețuiește-ncalte.
Iată, tremuri, și-n cei ochi căprui
Ce ferice vântul moale bate −
Cum iubire nu-i?.
Versuri tălmăcite de Traianus

]]> https://versuri.pro/ivan-bunin-oceanu-n-leganate-canturi/feed 0 https://versuri.pro/ivan-bunin-femeia-scaldata https://versuri.pro/ivan-bunin-femeia-scaldata#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26032 →]]> Cu tremur palid chipu-şi şterge
Şi luciul ei s-a-ntunecat.
Pe trupu-nfrigurat şi rece
Luna c-un semn s-a arătat.
S-o vadă stelele se-apleacă
Din depărtări fără sfîrşit
Şi-un vînt uşor smolitul chip
Şi părul să-i răsfire-ncearcă.
Îndepărtata de Crimeie
Cu munţii toţi priveşte mut
Şi urma-i caldă de femeie
Prin vii uscate s-a pierdut.
* * *
Iubesc ferestrele în floare
Şi bezna frunzelor de-un veac,
Lustre sunînd în exaltare
Şi jumătăţi de cer opac.
Iubesc miros neclar de vinuri
Din cărţi, ce ar păstra un tic,
Printre dulapuri ca-ntre chinuri,
Unde stau Siu şi Pateric.
Iubesc albastrele lor pagini,
Caligrafia simplă şi
Icoane cu argint pe margini
Şi piatra munţilor, deşi
Iubesc şi poze, care tac,
Figuri de oameni, semn de cărţi
Şi bezna frunzelor de-un veac
Şi cer opac în jumătăţi.
Versuri tălmăcite de Traianus

]]> https://versuri.pro/ivan-bunin-femeia-scaldata/feed 0 https://versuri.pro/ivan-bunin-cersetorul-din-sat https://versuri.pro/ivan-bunin-cersetorul-din-sat#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26048 →]]> Sub stejar, la o parte de drum,
Sub aprinsul cer a adormit
În mantaua zdrelită de fum
Cerșetorul îmbătrânit.
Nu mai poate de-atâta pământ
Și-odihnește sub ramuri culcat..
Soare-i arde piciorul lui frânt,
Pieptul grav și tot chipul crispat.
Chinul lui poți în ochi să-i citești,
Fără casă-i, se vede oricând,
Cum apare, destin prins în clești,
Pe la geamuri cu lacrimi bătând..
Precum el nu-i vedea-n capitală,
De viață-i sleit ca de jind,
După geam de temniță fatală
Poți vedea un alt chip suferind.
Într-un veac ca al său, nu puține,
Pentru muncă puteri a pierdut.
Ar fi fost într-o groapă mai bine, –
Nu-i ajunse tărie prea mult.
El prin sate durerea-și străbate,
Plânsul lui încolțește-ntre dinți,
Moartea nici nu-i atât de departe,
Mai suportă ceva suferinți.
Adormi.. iar apoi cu-ndurare,
Doamne Sfinte, cerșind zi de zi.
Trist să vezi câtă-n Rusia Mare
Suferință și boală o fi?!.

]]> https://versuri.pro/ivan-bunin-cersetorul-din-sat/feed 0 https://versuri.pro/ivan-bunin-la-ea-veni-i-spre-miezul-noptii https://versuri.pro/ivan-bunin-la-ea-veni-i-spre-miezul-noptii#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26064 →]]> La ea veni-i spre miezul nopții.
Dormea, iar luna lumina
În geamul ei, − și plapuma
Adăpostea un trup al sorții.
Ea odihnea dormind pe spate,
Cu umeri dezgoliți și grei,
Iar fără griji, ca apa-n cadă,
Stătea în somn viața ei.
Versuri tălmăcite de Traianus

]]> https://versuri.pro/ivan-bunin-la-ea-veni-i-spre-miezul-noptii/feed 0 https://versuri.pro/ivan-bunin-chilie https://versuri.pro/ivan-bunin-chilie#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26080 →]]> Ziua-asfinţind a spus: adio.
Prin sticlă-n cabinetul vechi
Trimite soarele luciri perechi;
Sub care cer în veac voi mai găsi-o?
Vezi, geamul desenează pe perete
Şi-n el ca-n somn cu vagi puteri şi-ncete
Abia străluce-n adieri de-o şoaptă
O umbră de mesteceni peste poartă..
Ce trist la asfinţit îmi e, ascete!
De ce, soare al meu, la despărţire,
În daurit, lucitul strai,
În casa-mi singură intrai?
Tăcută, -n ea-i eternă pustiire!
Eu liniştit eram, ştiai,
Peste lucrare şi-n uimire
Am fost uitat: De ce să mai
Ştiu gânduri moarte şi-ntristată
O veselie mult înstrăinată?.
Versuri tălmăcite de Traianus

]]> https://versuri.pro/ivan-bunin-chilie/feed 0