Ionut Dolanescu – Versuri.pro

Foaie Verde Fragă, Măi, Mândruță, Dragă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Măi, mândruță, dragă
Foaie verde fragă, măi, mândruță, dragă
N-asculta de lume, lumea multe spune
Dar nu știe nimenea, măi, mândra mea
Ce zace-n inima mea, mândruță

Ziua nu mănânc, noaptea nu mă culc
Stau, privesc spre geam, odihnă nu am
Numai cine n-a iubit, măi, mândra mea
Nu știe ce-am pătimit, mândruță

Spune-mi, mândro, drept, de vrei să te aștept
De vrei ori nu vrei, că mă așteaptă trei
Trei mândruțe din trei sate, măi, mândra mea
Și-am să le iubesc pe toate, mândro

Nuntă Mare (feat. …)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

1. Nuntă mare, nuntă mare
Cum n-a fost alta sub soare
Nunta mare și frumoasă
Ce mire și ce mireasă X2
Cântați lăutari cu foc la la lai la
Să iasă mirii la joc, măi
Socrii să se-nveselească, la la lai la
Asta-i nuntă românească
Să iasă mirii la joc, la la lai la
Și nuntașii la un loc, măi
Nașii să se-nveselească, la la lai la
Că e nuntă românească.
2. Mirii joacă lângă mine
Și tare le șade bine
Că astăzi s-au cununat
Și pe viață s-au legat, măi X2.
3. Socrul mic și socrul mare
Toarnă vinul în pahare
Toarnă vinul în pahare
Și cinstesc cu fiecare
Soacra mare și cea mică
Joacă-n horă și tot strigă
Strigă și sunt fericite
Două mame împlinite

Omule, Călătorule

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Omule cu suflet bun,
Ce stai singurel pe drum,
Of, mai omule, călătorule.
Ori ți-e dor de tinerețe,
C-ai ajuns la bătrânețe,
Of, mai omule, călătorule.
Frunza-ngălbenește, omu-mbătrânește,
Când e în putere, strânge la avere.
C-așa-i viața lui, viața omului,
Frunza pleacă-n vânt, omul în pământ.
Viața-ntreagă ai muncit,
Ai strâns și-ai agonisit,
Of, mai omule, călătorule.
Ți-ai făcut nopțile zile,
Dar nu iei nimic cu tine,
Of, mai omule, călătorule.
Frunza-ngălbenește, omu-mbătrânește,
Când e în putere, strânge la avere.
C-așa-i viața lui, viața omului,
Frunza pleacă-n vânt, omul în pământ.
Ai crescut doi copilași,
Să-ți rămână ca urmași,
Of, mai omule, călătorule.
Dar când mari ei s-au făcut,
Te-au lăsat, te-au părăsit,
Of, mai omule, călătorule.
Frunza-ngălbenește, omu-mbătrânește,
Când e în putere, strânge la avere.
C-așa-i viața lui, viața omului,
Frunza pleacă-n vânt, omul în pământ.
Ești singur și ești bătrân,
Și privești în lung de drum,
Of, mai omule, călătorule.
Poate că ai tăi copii,
S-or întoarce într-o zi,
Of, mai omule, călătorule.
Poate și-or aduce aminte,
Că au și ei un părinte,
Of, mai omule, călătorule.
Bătrâni fără ajutor,
Ce-i așteaptă cu mult dor,
Of, mai omule, călătorule.
Frunza-ngălbenește, omu-mbătrânește,
Când e în putere, strânge la avere.
C-așa-i viața lui, viața omului,
Frunza pleacă-n vânt, omul în pământ.

Bate Ploaia În Fereastră (feat. …)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Bate ploaia în fereastră,
Și e trist în casa noastră,
Iar eu stau singur la masă,
Amintirile mă apasă;
Și nu vreau nimic mai mult,
Doar pe tine să te-ascult,
Înc-o dată să te mai aud..
Stau singur și mă frământ,
Și-ți ascult frumosul cânt,
Lângă proaspătul mormânt..
Ne-ai lăsat frumosul nume,
Și-ai plecat în altă lume,
Nepoțeii te așteaptă,
Să-i mângâi măcar o dată;
Dar tu-ai plecat și-ai tăcut,
Nu ne-ai spus nimic mai mult,
Câte ți-au mai rămas de făcut..
Nu știu la ce te-ai gândit,
Poate moartea te-a grăbit,
Câte încă nu le-ai dovedit..
S-a lăsat adânc tăcerea,
Din cer a căzut o stea,
Mare ne-a mai fost durerea,
Știind că e steaua ta..
Nimeni nu vroia să creadă,
Că mai mult n-o să te vadă,
Tată ce durere-ai mai lăsat;
Cât este țara de mare,
Nu a fost mai mare jale,
Tată ce durere-ai mai lăsat..
Ai luat cântecul cu tine,
Și-ai plecat în altă lume,
Te-au dus frații tăi pe brațe,
Și te-om plânge-ntreaga viață;
Și nu vreau nimic mai mult,
Doar pe tine să te-ascult,
Înc-o dată să te mai aud..
Ai plecat în floarea vieții,
Ne-ai lăsat numai tristețe,
Tată ce durere-ai mai lăsat..
Stau singur și mă frământ,
Și-ți ascult frumosul cânt,
Lângă proaspătul mormânt;
Și nu vreau nimic mai mult,
Doar să mai fii pe pământ,
Și cu tine tată să mai cânt..

Tata, Eu Nu Știu De Ce

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Tata, eu nu știu de ce,
Nu te-au scris în cântece, mai.
Tata, eu nu știu de ce,
Nu te-au scris în cântece, mai.
Ca pe măicuța mea,
Care viața datu-mi-a.
Care viața datu-mi-a, tată.
Tu ca dânsa ne iubești,
Și ca ea îmbătrânești.
Și ca ea îmbătrânești, tată.
Rele-n viață sunt de-ajuns,
Dacă plângi, tu plângi pe-ascuns, mai.
Rele-n viață sunt de-ajuns,
Dacă plângi, tu plângi pe-ascuns, mai.
Mai iei câte-un păhăruț,
Dar nu uiți să ne săruți,
Dar nu uiți să ne săruți, tată.
Uneori mai strigi la noi,
Dar nu-mbălăm flămânzi și goi.
Dar nu-mbălăm flămânzi și goi, tată.
La necaz și bucurii,
Tu ai, tată, trei copii, mai.
La necaz și bucurii,
Tu ai, tată, trei copii, mai.
Pe mine, feciorul tău,
Mă păzești de tot ce-i rău.
Mă păzești de tot ce-i rău, tată.
Și uiți ale zilei sens,
Lângă tine când ne vezi,
Lângă tine când ne vezi, tată.
Nu ne spui vorbe de dor,
Dar ades în locul lor, mai.
Nu ne spui vorbe de dor,
Dar ades în locul lor, mai.
Mâna tu pe cap ne-o pui,
Și mai dragă vorbă nu-i,
Și mai dragă vorbă nu-i, tată.
Mai mult taci decât vorbești,
Dar noi știm că ne iubești,
Dar noi știm că ne iubești, tată.
Mâna tu pe cap ne-o pui,
Și mai dragă vorbă nu-i,
Și mai dragă vorbă nu-i, tată.
Mai mult taci decât vorbești,
Dar noi știm că ne iubești,
Dar noi știm că ne iubești, tată.

De-Ar Ști Omul Ce-i Viața

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Foaie verde, mărgărit,
Rău, Doamne, m-ai tânduit,
Tot pe drum călătorind, (Bis)
Cu purcelu-n traista fript,
Casă am fost necăjit,
Foaie verde leuştean,
Numai pot, cum mai puteam,
Numai muncesc cum munceam,
Numai iubesc cum iubeam,
Dar mândruțe tot mai am,
Și foi ca gheața (Bis)
De-ar ști omul cum e viața,
Zboară ca puiu cu ața,
Ba taică, ba! (Strigat)
(Bis)
Zii și noapte și-ar petrece,
Că nu știe ce să lege,

Trece Vremea, Anii Trec Pe Rând

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Trece vremea, anii trec
Trece vremea, anii-mi trec pe rând
Și-mi amintesc plângând, of, mai Doamne
De copilăria care mi-a trecut – X2

Parcă ieri e când măicuța
Ma scălda în Dâmbovița
Și-mi spunea, copile scump
Să nu-ți uiți al tău cuvânt
Parcă ieri fugeam prin curte
Sub ochii măicuței sfinte
Care mă învăța mereu
Să-l iubesc pe Dumnezeu.

REFREN
Dar viața trece și se stinge ca un foc
Vremea nu se oprește în loc
Biata mea copilărie
Nu pot ca s-o mai întorc.

Când eram copil în sat la noi
Nu știam griji și nevoi, of, mai Doamne
Ziua întreagă zburdam pe dealuri și văi – X2

Parcă mi te văd, măicuța
Mergând prin curte desculță
Ținând copilița-n mână
Să scoți apă din fântână
Nu uit cum mă dojeneai
Și de bine mă învățai
Să nu fac la nimeni rău
Că blestemul îi tare greu.

REFREN

Anii trec și inima-i pustie
Căci ce-a fost n-o să mai fie, of, mai Doamne
Unde-o fi frumoasa mea copilărie – X2

Viața trece ca și-un gând
Dar eu n-am să uit nicicând, mai
Cum mergeam la strâns de fân
Cu moșul meu cel bătrân
Și mergând așa îmi spunea
Ascultă, nepoate-ncoa
Să fii drept și omenos
Că-n fel viața-i de prisos.

REFREN
Dar vremea trece și n-o pot opri în loc
Firele vieții-ncet se torc
Biata mea copilărie
Nu pot ca s-o mai întorc

Lumea Bună Mă Iubește (feat. …)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Frunzuliță foi și-o frângă
Lume, lume mi-ai fost dragă
Și din tot sufletul meu
Ți-am cântat și-ți cânt mereu.

Ref:
Lumea bună mă iubește
Lumea rea mă dușmănește
Se ține de capul meu, măi
Și mă vorbește de rău.

Mulți ar vrea ca să mă vadă
Ca pi-un bulgăr de zăpadă
Ce se topește la soare
Când e arșița mai mare
Dar eu nu mă necăjesc
Știu proverbul românesc
Că românul face haz
Chiar cu lacrimi pe obraz.

Ref:
De-ași putea din lumea bună
Să smulg tot ce-i mătrăgulă
Să rog soarele și luna
Să usuce mătrăgula
Ba să-mi trăiască dușmanii
Și eu să le număr anii
Să-mi trăiască să le cânt măi
Să mă vadă fericit

Moșu' Mă-nvață

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Moșu’ mă-nvață

I
Când eram eu micuțel, moșu’ mă-nvața
Când ședeam cu el la masă, de dragoste-mi povestea
Când eram mai mititel, moșu’ mă-nvața
Când ședeam cu el la masă, de dragoste-mi povestea

Refren:
Ce-i în mână nu-i minciună
Ascultă, nepotul meu
Că și moșu-a fost băiat
După mândre-a umblat

II
Eu de moșu-am ascultat, tânăr am pornit
Să strâng mândrele-n brațe, să mă satur de iubit

Refren:
Ce-i în mână nu-i minciună
Ascultă, nepotul meu
Că și moșu-a fost băiat
După mândre-a umblat

III
Că și la mândruța mea atuncea e drag
Când o iau și-o strâng în brațe și bag mâna sub ciupac

Refren:
Ce-i în mână nu-i minciună
Ascultă, nepotul meu
Că și moșu-a fost băiat
După mândre-a umblat

Damigeana

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Refren:
O damigeană și-un pahar
Și cu-n lăutar
Aș petrece-așa până la ziuă,
O damigeană și-un ulcior
Și cu-n vinișor,
Neică, să petrec să nu mai stau.
Unde-i paharul, dați-mi paharul,
Că vreau să-l golesc,
Unde-i paharul, umpleți paharul,
Mândru să trăiesc.

Când mi-e sufletu-ntristat
Tot de dor și de oftat,
Iau și beau un păhărel.
Și-atunci uit de supărare,
Uit că inima mă doare
Și mai zic un cântecel.
Refren:

Ș-aș mai bea un păhărel,
Numai unul mititel,
Țuică bere rece-aș bea.
Și-aș mai bea o țuică mică,
Că n-am nici o ibovnică,
Țuică zăpadă aș mânca.
Refren:

Ia și bea, sărmană gură,
Vinișor de poamă bună,
Vinul să-l bei cumpătat.
Ia și bea sărmane gât,
Vinișor bun, de demult,
Ia și bea că nu-i păcat.
Ia și bea sărmană gură,
Că mâine te faci să vină
Ia și bea un păhărel.
Ia și bea sărmane gât,
Că mâine te faci pământ,
Ia și bea și tu nițel.
Refren: