https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/ion-stratan-marca-inregistrata https://versuri.pro/ion-stratan-marca-inregistrata#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=88232 →]]> Orașul e un restaurant
în care mașinile mănâncă
pietoni.
Orașul e-o masă, din ploaie
cad pești, păstrăvi și toni.
Comand o corniță și-o
rumenă oaie sălbatică.
– Mă las dus de ploaia
amorfă, apatică.
Mă las dus în spate
și aștept rândul să-mi vină
la viață, la moarte și la zarea
marină.

]]> https://versuri.pro/ion-stratan-marca-inregistrata/feed 0 https://versuri.pro/ion-stratan-acoperisul-de-ciocolata https://versuri.pro/ion-stratan-acoperisul-de-ciocolata#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=27719 →]]> O să urcăm într-o seară pe acoperișul
De ciocolată.
Să vedem dacă lumea e lungă sau
Lumea e lată.
Și vom vedea cum lumea există
Pentru ciocolata cea neagră
Pentru copii și pentru vecie
(Cum a rămas ea întreagă).
Cum s-a sfârșit sclavagismul
Pentru ciocolata cu lapte
Și cum a-nceput Evul Mediu
Împărțind după fapte.
Ciocolata-amăruie ereticilor
și ciocolata cu alune
Pentru cel ce-nțelegea noroadele
Și facea fapte bune.
Cum a-nceput lupta de clasă
Pentru ciocolata cu cremă
Și cum erau plătiți în tablete
Cei ce-aveau loc în schemă.
Cum s-a făcut zidul cel mare
Din ciocolată chineză
Și cum gustul de stat al istoriei
A pus-o în paranteză.
Cum s-au dat edicte și bule
Cu notații în spe
Pentru iubitorii de marțipanuri
Și de genul Nestle.
Cum s-a pornit lupta cu sabia
Pentru Kohler și Kandia.
Cum au tras tunuri al Navarrone
Pentru un tub Toblerone.
Și cum am ajuns ciocolatii
În miezul de noapte
Povestind istorii atemporale
Sub stelele coapte

]]> https://versuri.pro/ion-stratan-acoperisul-de-ciocolata/feed 0 https://versuri.pro/ion-stratan-eternity-s-a https://versuri.pro/ion-stratan-eternity-s-a#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=27720 →]]> lui Arthur Teodorescu.
Fără-ndoială, fără de om
e bine de toate
acum, când, atom cu atom
am pus timpul pe roate.
Timp ca un parfum cu tăiș
peste gâtul zilei duios.
Nu mai pot să te aduc înapoi
ca pe un copil din gară acasă
Miros fără nări, somn fără pat
Timp, tu, față fără de masă

]]> https://versuri.pro/ion-stratan-eternity-s-a/feed 0 https://versuri.pro/ion-stratan-studiu https://versuri.pro/ion-stratan-studiu#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=27721 →]]> Cu cât ne iubeam, ne vedeam tot mai rar
și-ntindem spre ziuă crustacee de gheață
Semn al prezenței când trupul își ocolește
inima
Mereu se întâmplă ceva, mereu se adaugă
și asta nu lasă loc timpului în sacul de
dormit atârnat pe sinclinalul existenței
Viața ta netrăită e un kimono în care
încheietura pudrată poartă brățări
de tulpini unghiulare
Frântură de sinus aromitoare,
tangenta ei dispare la atingere
cu globul. Poate afară de ochi și
pământ, mult afară, ne rostogolim mai
spre miez. Acolo este tăcere față de care
lipsa de sunet e un vacarm
chiar acum vântul a scuturat ninsoarea de pe
creangă

]]> https://versuri.pro/ion-stratan-studiu/feed 0 https://versuri.pro/ion-stratan-urechea-ta https://versuri.pro/ion-stratan-urechea-ta#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=27722 →]]> Urechea ta e un templu
de douăzeci de metri
format din ivoriu, jasmin și jad
eu îl contemplu, decad
În prinoasele de ghirlande și de
picuri de sânge cu sare
Dăruite unui vas muzical
de fildeș, smarald și opal
care ronțăie în urechea ta
în adânc
o butonieră cu margaretă
pentru lumea secretă
ca o Lună culcată-n nisip

]]> https://versuri.pro/ion-stratan-urechea-ta/feed 0 https://versuri.pro/ion-stratan-finis https://versuri.pro/ion-stratan-finis#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=27723 →]]> Am simțit natura cum mă întrece
În ritmicitate, melodii. Trecere
Din Interregnuri spre Petrecerea
ultimului gând dintre cei vii
Gândurile adunate, toate
umplu numai torsul unui
trup.
Cu aviditatea împăcării
pe acesta de la mâini
l rup.

]]> https://versuri.pro/ion-stratan-finis/feed 0 https://versuri.pro/ion-stratan-cadere https://versuri.pro/ion-stratan-cadere#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=27724 →]]> Sufletul meu s-a rostogolit la picioarele
celor trei Grații,
luați-l, legați-l.
Lumea mea se rostogolește peste mine,
cel ce-o păzeam de ani, de albine.
Inima mea e un măr căzut în Grădină,
cine-i de vină, cine-i de vină.
Trupul meu e un sâmbure mai mare decât fructul,
decât inima mea,
mâncat dinlăuntru.

]]> https://versuri.pro/ion-stratan-cadere/feed 0 https://versuri.pro/ion-stratan-pentameronul https://versuri.pro/ion-stratan-pentameronul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=27725 →]]> ARGUMENT.
De-aș apărea să vă cânt din liră – degeaba!
Coroana de urzici pe creștet mărește geniul și graba
Inflația scade geniul și grația.
Sunt un muncitor. Muncesc cu
Spiritul. Vă scriu aceste rânduri rugându-vă
Să-l promovați pe elevul Popescu.
Suntem înconjurați. Cu oameni noi, molecule de aer
Cu carne noi oamenii și noi cântecele cu vaer.
Cu acreală, noi, semințele de lămâie, cu coapse,
Noi, sexurile și noi, morții, cu tămâie.
S-a tras cortina de piatră, cortina de bronz
Și cortina de fier. Aplaudă un spectator prizonier.
Filatura, turnătoria mare e-n toi pentru ale
Conștiinței nevoi. Nu vreu să mă-ntorc la natură
Nu vreau. Vreau să fiu înțeles cu scârbă și ură
Vreau să-nțeleg veverița, isteața, care învârte
Pământul cu greața. Cândva nu era scris nimic.
A naște oameni și a scrie-i un tic. Nervos și obtuz.
Carne de pușcă în tanc sub obuz.
La început a fost cuvântul Cuvânt. Ce numea el
Dezgroapă arheologii de vânt. Se scrie și era.
Fără mâna mea cu furunculi care căsca.
Am iubit mult tot mai aproapele până-am ajuns
Să mă iubesc doar pe mine. Și iată-mă uns.
UNU.
Atunci priveam piatra și gheața
Mari și rotunde. Rotund și rotund
Totul. Pe frunte piatra. În gând
Piatra și gheața. Totul rotund.
În orizont se încălța cineva
Cineva îl lovea și-l crăpa.
Înăuntru mergea gheața mea
Încălțată în piatră și ea.
Am văzut și m-am încălțat în zi.
Am văzut și am stat printre cei mai
Vii dintre vii.
În mantia cu pietre și piele
Schimbate-ntre ele.
Safir cu atlaz domolit cu granit
Schimbate de celtul scitit.
Schimbul de stele
Pe rele.
Schimbul de pietre
Pe vetre.
M-am adăpat cu ai mei la izvorul
Nr. 5 de amar. Celest insectar.
I-am spus lui Ucigă-l Toaca să-i ucidă
I-a ucis. A venit. M-a făcut primul rigă.
Am izbit pisici negre de zid
N-au zis pâs și-au murit.
I-am spus Tălpii Iadului
Încalță gheața. Sunt gata.
Am ciocnit cu otravă curara
Am băut fierea dracului, rara.
Am mutat în metale menhire
Cu acuplări peste fire.
Am spus soața cu tatăl
Pruncul e-n tine, mi-au spus
Arde-l și fată-l.
Cerul e gheața
În care diavolul
Își ține picioarele.
Mută argintul în cupru
Și pune-l la degetu-i.
Marele.
DOI.
Cuvântul lumină lumină.
Și a fost ziua mea.
Și-am iubit și-am băut
Scutit să port scut.
Mi s-a arătat carnea lui
Icoană-ntr-un altar s-o pui
La închinat. Și-am uitat.
Unghia lui era moale ca
Urechea omizii. Mi-a spus
Ion. Eu și tizii.
Și mi-a spus. Vederea să-ți fie
Epifanie.
Vestește și-așteaptă.
Ferește de faptă.
Am privit, mi-am uitat
Până brațele mi s-au încrucișat.
Până mi s-au făcut ca lui Budha.
Braț la braț cu caracatița uda.
Atunci lumina a cuvântat. Și-am fost
Albie de porci într-un sat
Să îl nasc și să-l pun
Într-un pom de Crăciun.
„Albie de porci te fac
O, ce bucurie
Cu vărsat am să te-mbrac
Și lături o mie. ”.
În alt sat
Am uitat.
A venit
M-a luat.
Am grăit între mine și el
Tigru sărind prin cercel.
Am grăbit cu foc și am grăit cu ură
Să-l păstrez. Mi-a dat mura în gură.
L-am dat jos după ce i dădusem oțet,
M-a sărutat. M-a lăsat să m-așed.
Nu mai știu. Nu mai știu.
M-au pus în sicriu. Eram viu.
Amândoi
Pierdusem pe Dumnezeu
El privea prin orbita mirată
A craniului meu.
N-am sculptat. N-am pictat.
Am iubit.
M-a uitat. M-a murit.
TREI.
Aici lucrurile se încurcă. Memoria memoriei
Îmi dă, claie peste grămadă, de furcă, doar timbre
Pentru fiecare cuvânt, doar imagini și scene,
Desene fluturând sfâșiate în vârf de antene.
Nu se poate vorbi. Se poate descrie. Cam unu la mie.
Sus se văd zeii jucând la zaruri necazuri și haruri.
Am câștigat datorii. Să trăiesc printre vii.
Sugrum șarpele, să lupt cu gemenii. Ah, să-mi ajut
Fără voia mea semenii. Au dat poartă-n casă
Prin care să-mi treacă mireasă. Și eu să stau lângă pat
Orbit și legat. Să urlu, să cânt, să mor, să nu cadă.
Sugrum hidra lângă un zid. Zeii întreabă – Nu-i mort, n-a murit?
Atunci feciorul este un stupid. Și ne-njură?
Grozav, coane. Parol, rezon, coane. Ce ură!!!
Să-i dăruim al bețiilor dar! Să ne-asculte, să-i dăm viziere
Panașe pentru munițiile-i lașe! Să-l avansăm soldat.
La instrucție să-l punem s-alerge după plutonul de execuție,
Să-l împușcăm! La pase debile să-i punem ghiulea
Să voteze, de vrea, prin vot secret cu bile.
Mai știu și eu la ce gândeam?
Ce-i pasă păsării de ram? De rupi din
Codru-o rămurea, ce-i pasă codrului de ea?
Ave moriturus. Imperatores te salutant.
Măcar muream singurul. Astăzi sau mâine
Dar singurul, prostul. Nu ca un câine.
Prostește, făceam. Urechea, ca firul de microfon
Urca din amvon în amvon.
Și munceam. Mușchii creșteau din prea plinul
Îndatoririi. Umflam zepelinul.
Eram din ce în ce mai roși și mai roșii
La cântat s-au lepădat de mine cocoșii.
Aici, unde noi am ajuns, este mai bine ca binele.
Egali în prostie. Aici este finele.
PATRU.
Am să vă spun această odă, din păcate
De pe stradă. Acasă-s culcate în pat câteva
Minunate pisici. Voi vorbi chiar încet, să n-audă de-aici.
Puteam și puțeam. O, scârboasă putere
Și adevăr, veșnici trântori la miere.
O dată doar am respirat. M-am aflat
Rege în țara lui Por Împărat.
Am vrut să-nțelepțesc. Mi-a luat-o-nainte
Împăratul nemțesc. Am vrut desfrâuri
Dar s-a deschis sultanul la brâuri.
Am vrut forță armată. Gloria făcea semne
Sub duș după o sticlă mată, jivrată.
Și-am luat-o-ntr-acolo. Am ucis, am ucis
Până m-a trezit moașa cu biciul de vis.
Orb, învățam. Auzeam clopoței.
Vreau la doica. Ora s-a terminat.
Dar se-ntoarce doar Bonaparte
Siberianul cu troica.
Am călărit pe un ochi de himeră
A calului visat de o eră. Am
Ridicat piramide, netotul. Unul știa
Intrarea și apoi, totul.
-Tu, soare al țărmului! – mi se spunea. Solul traducea
Din romana mea. – Ce zici? – You, son of the bitch!
I-am tras într-o țeapă de neagră lumină
Nu sunt ca mine – am spus. E o vină.
Am tras în țeapă bătrâni și fecioare
Lustragii, cusurgii. Femei despuiate
Ologi, cai și jerbe. Oștirile toate.
Pentru state, pentru etate. Pentru egală-mpărțire
A respirării la fire și la nefire.
Pentru un echilibru între bine și rău.
Zău!
Am tras țeapa în țeapă, după care
Am ars totul într-o iluminare.
Se făcuse dreptate. Dreptatea că sunt
Asta este. Vrusesem să cânt
Și să simt. Dar s-a făcut dreptate
Și-am tăcut și-am urât. Acuma se poate.
Vă par hidos fiindcă-s cel mai util
țin în mână balanța cu talgere din creiere de copil.
CINCI.
Deceniu
de geniu.
Sori
de urdori.
Cel mai slab va lupta
Cu sabia, pana și mitra
Heracle cu Hidra.
Ehei, înmulțiți, înăcriți
Lachei, gânduri de tablă menite
Să scrie-n sanscrite :
„Pentru tine, Tanțo dragă
Am săpat o vară-ntreagă
La canalul care leagă
Dunărea de Marea Neagră. ”.
Limbi de jeg. Lașitate. Covor
De reacții. Fără gură. Fără reacții.
Vicleni și mițoși. Sugaci, în etate
În stare de orice ebrietate.
Cadarul în vid, intrepid.
Raționali. Amanții de microscoape
Priviți de aproape.
Mărturisesc. Pe voi, suflare născut
Descusută, vă îndrăgesc.
Suntem de Frumusețe
Lent, indolent
Vomitați.
În roata soarelui
Bețe.
Durere de sere.
Cel mai pur va putea să surâdă
Gorgonei cea hâdă.
Frumos este cerul
Senin sau mânios.
I-am ros soarele
Până la os.
Mărturisesc. Am scris totul
În beții, lupanare. Sunt Mațe-Fripte.
Privesc la comedie, plâng.
Curat murdar. Căldură mare.

]]> https://versuri.pro/ion-stratan-pentameronul/feed 0 https://versuri.pro/ion-stratan-te-am-prins https://versuri.pro/ion-stratan-te-am-prins#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=27726 →]]> Ai lucit o clipă în soare
harpist, tu din solzii
deltei reci de dogoare.
Te-am prins și te-am plâns
la apa neîncepută de jegul coconului
cu gura din care atârnă
limbile Babilonului.
Te-am prins
te-ai zbătut
la apa neîncepută
mi-ai tăiat degetele-n
loa de broască, încet
ca-ntr-o inimă descusută.
Sub sălcii sălcii
îi chemasei pe vii.
Te-a prins seaca și gânditoarea
trestie-frumoasă și bestie.
Te-am prins într-o capcană de apă
sub care morții mei sapă
Te-am prins fără vină
într-o catastrofă de mină.
vietato vivere – tre morti, tre
disparuti e tre leșin-iati
peste ei umbra ta trece
cu sfaturi
a se păstra la loc uscat
întunecos și rece.
Pe tine, care nu cunoști vreun mort
după vorbă sau după port
în care se-necară ai mei
amoebe luptând în groapa cu lei.
Îți mai dau câte-un vierme
care-i roade singurătatea
să te hrănești în acvariu, -n sicriu
sting lumina pe care-ai aprins-o pe ape
Tu, cel ucis să te scriu

]]> https://versuri.pro/ion-stratan-te-am-prins/feed 0 https://versuri.pro/ion-stratan-dezacord https://versuri.pro/ion-stratan-dezacord#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=27717 →]]> Nu m-am înțeles cu secundele
Înțepând pântecul ceasului,
Nu m-am înțeles cu zăpezile
Și beția popasului.
Aici stau, fără să plec,
De arbori, de case, de stele
Sunt tras la edec.

]]> https://versuri.pro/ion-stratan-dezacord/feed 0