Implant Pentru Refuz – Versuri.pro

Diavol și Zeu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Nu mai aveam speranțe să mai cred,
Răbdarea mi-a ajuns într-un moment,
Avea să-mi pară rău că vă cunosc și să regret.
Am obosit și îmi doresc
să nu mai fiu, iar ochii mei se închid,
Se sting, dar știu
Că mai am un pas, mai am un singur pas.
Sunt atâtea întrebări ce-mi stau în gând,
M-am întrebat și continui să întreb cine sunt,
Ce-am făcut cu voi,
Caut încă un răspuns.

[Refren]
Sunt eu, sunt numai eu,
Sunt diavol și zeu,
Sunt eu, sunt numai eu,
Sunt diavol și zeu,
Sunt eu, sunt numai eu,
Sunt diavol și zeu,
Sunt eu, sunt numai eu,
Sunt diavol și zeu,
Când veți înțelege
Nu am tipar, nici lege,
Sunt numai eu,
Sunt diavol și zeu.
Când veți înțelege
Nu am tipar, nici lege,
Sunt numai eu,
Sunt diavol și zeu.
Diavol și zeu… [X5]

Nu vreau ca ce-i al vostru să fie al meu,
Pe zi ce trece îmi este tot mai greu
să recunosc că sunt un om ca voi.
Am un răspuns, dar sunt nehotărât,
Acum sunt mort, dar voi renaște curând,
De ce-aș rămâne orb când pot să văd?
Sunteți închiși, sunteți pierduți,
Dar poate că greșesc,
Nu sunt prea sigur că tot ce simt e omenesc.
Abia acum descopăr cine sunt.

[Refren]…

Eutrofie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Ai văzut vreodată cum arată câmpul
După ce trec hoarde?
Cum e plin de pungi de plastic, conserve și sticle goale?
Ai văzut vreodată cum arată dimineața
După mici escapade
De golit la întâmplare portbagaje pline de moloz și gunoaie?
Da, am văzut și ce dacă?
Oricum nu-i treaba mea și nici nu-mi pasă!
M-ai găsit pe mine de fraier?
Hai valea! Dispari! N-am aer!
Ai văzut vreodată peștii cum ies la suprafață
Căutând o gură de aer?
Acel spectacol grotesc al morții ce vine plutind în otravă?
Ai bănuit vreodată câte bombe se strâng
În adâncuri de mări și oceane
Și cum reușim noi să le aranjăm, să le punem în straturi?
Indiferența și mercur
Imprudența și cupru
Inconștiența și zinc
Neglijența și cadmiu.
Da, am văzut și ce dacă?
Oricum nu-i treaba mea și nici nu-mi pasă!
M-ai găsit pe mine de fraier?
Hai valea! Dispari! N-am aer!
refren:
Hrănește-mă cu plastic
Îngroapă-mă-n toxine
Hrănește-mă cu sticle
Îngroapă-mă-n reziduuri.
Ai văzut vreodată cum se așază praful pe lângă combinate?
Și când vântul nu-l bate cum se strâng monștrii de noxe galben-albastru, roșu și gri?
Pentru fiecare copil câte un nor
Pentru fiecare pădure o nuanță
O ofertă generoasă de substanțe
Și ai să vezi cum nepoții tăi
Vor purta mască și costume
Și vor compune în cinstea naturii poezii POSTUME
Nu-mi pasă dacă apa-i otrăvită
Și nici dacă mor mii de specii
Din cauza mea!
Nu-mi pasă că planeta e rănită
Și viața se stinge
Din cauza mea!

Simplu și Greu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Am strivit în neștire
Ghiocei în nesomn
Și-am adormit copleșit
De pământ și zăpadă
Am deschis în minte
Portile câmpului
Și-am văzut cum ne macină,
Ne devora și strică
Sute și mii de idei fără de folos
Și sute și mii de concepte fără nici un rost
Am lăsat în urmă
Livezi înflorite
Și-am găsit pe drumuri
Umbre protecte
Am sorbit roua
De pe frunze-adormite
Și-am simțit cum mușca
Ne prind și usucă
Sute și mii de iluzii fără de folos
Și sute și mii de motive fără nici un rost.
Simplu și greu
Atingi tot sau nimic.
Am ascuns în mine
Râuri și sare
Și-am fugit după un timp
În deșerturi de suflet
Am căutat nesfârșit nesfârșitul
Până o trestie-ndoită mi-a spus
Ce e simplu și greu
Transparent și latent.
Simplu și greu
Atingi tot sau nimic.
O vrabie, o broască, un fruct, un miros,
O frunză, o coajă, un licurici luminos
Un gust uscat, o aromă de piatră,
Un izvor, o furnică, o viespe lezată
Totul în natură e analogic
Totul în natură e analogic
Totul în natură e analogic
Totul în natură e analogic
Nu poți să simți digital
Nu poți să simți digital
Nu poți să simți digital
Nu poți să simți digital
Nu poți să simți digital
Nu poți să simți digital

Mental

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

I:
Dușman sau ispită, covor de păcate
Lumina străină din mine ar roade;
Fereastra bătută în cuie și scânduri
Păzește, încheagă cuvinte și gânduri;
Bătaia din ușă primejdie aduce
În ceasuri de noapte nimic nu e dulce;
Dar cheia pierdută departe va ține
Dorința și tot ce-ar ajunge la mine.

II:
Brutal și absurd, zidit în tăcere
Sunt surd, dar ascult cum spiritul piere;
Perfect adaptat și întreg absorbit
Se poate să dorm și să fiu trezit;
Amar și grețos e mirosul de azi
Să plângi ca să râzi, te ridici ca să cazi;
Dar nu vede nimeni să-mi fie rușine
Și știu că la fel se întâmplă cu tine.

Ref: Revin în refugiul mental
Cu gânduri ascunse prin cortine de vise
Revin în refugiul mental
Cu uitare ancorat în amintiri neatinse.

III:
În minte port chipul zilei de mâine
Cu trupul prins într-o groapă comună
Strivit și îngropat dau mită o pâine
Și apa din mine pe o rază de lună.

Ref: Revin în refugiul mental
Cu gânduri ascunse prin cortine de vise
Revin în refugiul mental
Cu uitare ancorat în amintiri neatinse.

IV:
Știi clipa eternă care ieftin te vinde
Bolnavă speranța ce poate ucide
Icoana blestemului pictată pe ușă
Și țelul prea ars, transformat în cenușă?
Știi cercul perfect care trece prin ieri
Povara adunată pe care n-o ceri
Și tot ce prin ziduri în tine pătrunde:
Aruncă, strivește, aruncă și scuipă!

V:
Știi zâmbetul cald ce în viață te ține
Ecoul pasiunii care zace în tine
Misterul ascuns ce-afară așteaptă
Și gândul iubirii ce-ți vorbește în șoaptă?
Știi runele scrise ce drumu-ți arată
Imagini, indicii săpate în piatră
Și tot ce prin tine în ziduri pătrunde:
Păzește, dezleagă, oferă și iartă!

Implant Pentru Refuz

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Voi nu vedeți, nimic nu s-a schimbat
Social, politic, totul este mat
Situația se impută, sistemul iar ne trage plasa
Dar sunteți ignoranți, aproape că nu vă pasă
Pierduți în universuri mute vă consolați că-i bine
Nu mai există în țara asta
Nici oameni curajoși și nici respect de sine.
Când mulți trăiesc doar fiindcă aerul e-al tuturor
Furia crește, se îndreaptă împotriva lor
Și-ncet, încet va începe lupta cruntă
Și se va termina cu măceluri multe
Guvernul ne aruncă praf în ochi – suntem în tranziție
Iar la nevoie sunt folosite
Taburi și bastoane de poliție
Ceasul se apropie
Veți fi vânduți și cumpărați
Prețul va crește
Dar să rezistați
Atacul psihologic
Va deveni abuz
Iar ca să reușiți
Aveți nevoie de un:
IMPLANT PENTRU REFUZ
IMPLANT CONTRA ABUZ
Foarte clară, soluția se arată
Viitorul e umbrit, imaginea pătată
Oricum nu mai sunteți voi, nu există încă libertate
E timpul să nu le mai oferim – acte de caritate
Optați pentru schimbare – suntem cu voi
Optați pentru schimbare – suntem cu voi..
IMPLANT PENTRU REFUZ
IMPLANT CONTRA ABUZ
Ceasul se apropie
Veți fi vânduți și cumpărați
Prețul va crește
Dar să rezistați
Atacul psihologic
Va deveni abuz
Iar ca să reușiți
Aveți nevoie de un:
IMPLANT PENTRU REFUZ
IMPLANT CONTRA ABUZ

Rezist

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

I:
Spune-mi un cuvânt să uit într-o clipă cine sunt
Lovește-mă în gând
E timp destul, trasează-mi un alt drum
Provoacă-mi depresii adânci
Trezește-mă, nu mă lăsa să dorm
Cu amăgiri și vorbe reci
Încearcă să mă îneci, nu mă cruța deloc
Strivește-mă, să-nceapă un alt joc
Ajută-mă în fața ta să cad
Când vreau să spun ceva obligă-mă să tac
Toarnă-mi otravă în iluzii
Atârnă-mă din nou în perfuzii
Acum, plutesc ușor
Așteaptă, curând voi fi al tău.

II:
Am să ascult și am să fac tot ce vrei
Voi învăța să fiu ca tine
Vei vedea în ochii mei
Acea scânteie care-ți place ție.

Refren:
Să mă dobori nu reușești
Am să rezist..

III:
Am să renunț la toți
Chiar tu mi-ai spus că sunt doar niște tonți
Fii aspru și direct
Nu cred în nimeni, dar în tine cred
Nu mă lăsa să plec
Când ai să vezi că sunt nehotărât
Apropie-te încet, te rog
Să-mi spui din nou acel cuvânt.

Refren:

În Interior

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

[refren*]
Perverse sentimente îmi macină prezentul
Perfuziile mentale s-au rupt
Și țipă viermii care rod
Pe din-năuntru
Să stau sau vreau mișcare
Nu mai suport minciuni liniștitoare.
Prezența cărnii ce promite, ce instigă
Ma duce în derivă și
Ma apucă gânduri dense și perverse
Și friguri intense cu corpuri multe
Asudate de poftă, mâini tremurând
Plimbându-se flămânde pe fese
Și simt pe forme și culori diferite
În trupuri-s zglobii
În trupuri-s demenți.
Plutesc, urci sau cobori
Când obosesc, mă ascund sub pietre de dor.
[refren]
Nu mai suport
Nu mai suport
Pentru puțină plăcere
Să mă uit cu fior, de dezgust
Și să mă pierd în rețele imense
De regrete și mizerie
Și atunci mă ascund
În locuri în care găsesc liniștea
În locuri în care tu nu mă poți afla.
[x2]
Plutesc, urci sau cobori
Când obosesc, mă ascund sub pietre de dor.
În interior..

Rezistența Continuă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Implant pentru refuz din orașul revoluției,
Timisoara dărâmă mitul instituției,
Doborând progresiv actul corupției,
Al prostituției de orice fel, la orice nivel.
Imperativ, implant agresiv, nativ pozitiv,
Întotdeauna activ ca un virus letal,
Plin de importanță ca un papirus sau un dosar,
Pe prima poziție în orice competiție, să fie clar!
În ’89 am pornit încrezători la luptă,
Mai buni ca Sisif am învins panta abruptă,
Sperând într-o existență mai puțin coruptă,
Ce-ai făcut până acum? Trezește-te și luptă!
Au fost mii ce și-au făcut din piept scut,
Cei aleși de tine ajung sus și te f*t,
Mult mai mult își doresc în buzunare,
Nu le pasă cine trăiește și cine moare.
Zeci de ani de dictatură, 15 ani cu pumnu-n gură,
Legal ca o procură, nu pot să tac din gură,
Și ca neamul geto-dac voi continua s-atac.
Oceane nesfârșite de durere-mi dau putere,
Părinți îndurerați ce-au încetat să spere,
Viața copiilor lor le era singura avere,
Ei și-au dat-o ca noi să fim liberi,
Să trăim bine, cei bătrâni și cei tineri.
Unde sunt cei numiți teroriști?
Ce posturi de conducere ocupă foștii activiști?
Cât rău mai suportăm de la securiști?
Câte adevăruri mai pot fi îngropate de polițiști?
Noi toți, rockeri, raperi și punkisti, uniți,
Putem învinge întreaga rasă de parveniți,
Și ca-n clanul Soprano să fim fără milă,
Implant pentru refuz și ochelari, o gherilă stabilă,
Rezistența continuă și mai întorc o filă,
Istoria se scrie, rămâne aducere aminte,
Blestemul va ajunge de-acum înainte,
Sângele lor urlă din morminte!
Nu! N-am să tac!
Nu e nimeni de vină,
Rezistența continuă!
Securiști împuțiți,
Mâncători de c***t,
Credeți c-ați scăpat?
Torquemada se întoarce:
„Vă jur că nu îmi place!”
N-ați învățat nimic și asta nu-mi dă pace;
În cele ce urmează, scăpați de inhibiții,
Băgați bine de seamă, urmează… definiții:
Politică? Mizerie… Politicienii? Mizerabili,
Îi macină o boală, vă spun: sunt incurabili;
Lupta cu sărăcia? O utopie moartă,
„Dacă sărac tu ești, mai bine dă vina pe soartă”;
Corupția la nivel înalt? O simplă ghidușie,
„Dacă mai furi ceva, o jumătate îmi dai mie”;
Campania electorală? O m**, un bal mascat, o aberație,
„Un președinte pentru toți românii”? – o altă flatulație.
Eliminarea de îndată a economiei subterane?..
Îmi sună a poezie p***o cu referiri anale..
Problema e-ngropată în meandrele concretului,
Ca declarația oficială din fundul cabinetului.
În astfel de situații, cu-aceste lucruri știute,
Mi-e greu să cred că înghițiți și vrute și nevrute,
Concepute să dea efectul maxim pe moment,
Poporul meu începe să gândească coerent!
Port flacăra olimpică, dar nu la olimpiadă,
Pornesc acum, de-aici, cu voi în singura cruciadă,
Română lovitură, directă, dreaptă evoluție,
În fiecare dintre noi începe o altă revoluție.
Timisoara declară stare de spirit în asediu,
Aplică punctul 8, nu mai rămâne un compendiu,
Națiune amorțită, furată, chinuită,
Trezește-te o dată! Trezește-te și luptă!

Generație Ratată

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Principiile v-au fost târâte
În vremuri noroioase
Și-au fost înlocuite
Cu altele glorioase
Idei de epocă luminoasă
Idei de epocă luminoasă
Aruncați-le, striviți-le
Sau scuipați pe ele
Nu sunt bune de nimic
Nu sunt ceea ce vă trebuie
Sunt doar inerții ale unui sistem ce piere
Sunt doar inerții ale unui sistem ce piere
Generație ratată
Nu renunțați la idei penale
Dar duceți în eroare, duceți în eroare
Nu sesizați nicio schimbare
Creierul vostru moare, creierul vostru moare..
Ați respectat tot timpul
Modele și șabloane
Șabloane vechi, șabloane totalitare
Pe care acum le propagați
Pe care acum le răspândiți
În masa celor tineri
A celor nemânjiți
Fiindcă ei sunt altfel
Și vreți să ajungă ca și voi
Generație ratată. Generație fără coi
Generație ratată. Generație fără coi

Aș Vrea Să Știu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Aș vrea să știu
Nu sunt curios, dar sunt nedumerit
Ce vă oprește se va ține-n loc
Ați devenit din ce în ce mai triști,
Posomorâți și mai săraci
Când știm prea bine că v-ați bătut ca niște draci
Pentru a avea condițiile propice
Să dați și să arătați
Ce e mai bun în voi
Că vreți să evoluați
Dar din păcate doar statutul l-ați schimbat
V-ați mulțumit cu prea puțin,
Cu răul atenuat.
Voi ați luptat atâtea veacuri și-ați învins
Ați împlinit un țel de neatins
Ați fost puternici, dar acum sunteți prea slabi
Veți deveni ca niciodată sclavi.
Voi ați luptat și-ați doborât un prost sistem
De bunăvoie ați intrat sub alt cherem
E vina voastră…
Ați fost orbiți de același cult
Și fiindcă sunteți proști, vă înjur și vă insult.
Aș vrea să știu
Câte din chestiile la care ați visat
Când vă simțeați puternici ca niște zei le-ați realizat
Ați încetat să credeți în viitorul vostru
De ce ați dat un trup și chip de monstru
Cine-i de vină că sunteți exploatați în mod direct
Că acceptați ca foarte bun pe cel infect
Și dacă tot ce-am spus nu are vreun efect
Poate că prețul ce-l plătiți e cel corect.
Voi ați luptat atâtea veacuri și-ați învins
Ați împlinit un țel de neatins
Ați fost puternici, dar acum sunteți prea slabi
Veți deveni ca niciodată sclavi.
Voi ați luptat și-ați doborât un prost sistem
De bunăvoie ați intrat sub alt cherem
E vina voastră…
Ați fost orbiți de același cult
Și fiindcă sunteți proști, vă înjur și vă insult.
Da, da, aș vrea să știu [X4]
Aș vrea să știu…
Voi ați luptat atâtea veacuri și-ați învins
Ați împlinit un țel de neatins
Ați fost puternici…
Dar acum sunteți prea slabi.
Veți deveni ca niciodată sclavi
Veți deveni ca niciodată sclavi
Veți deveni ca niciodată sclavi.
Da, da, aș vrea să știu [X4]
Aș vrea să știu.