Grigore Vieru – Pagina 17

Furnica

Suie frunza, urcă ram: / „Tare mult de lucru am!” / Trece valea, trece coasta: … →

Când eram mic, / Cineva îmi dădu un ochean. / Cu el / Toate / … →

Numele-acesta / Are ceva în el / Care sună nespus de frumos – / e … →

Măi căluț, ești trist de tot. / Acuși zahăr am să-ți scot! / Îți dau … →

Iartă-mă, Doamne, / că-ți hulesc pâinea. / Dar orice pită / e o gură fără … →

Într-o pită / Mierla cântă, / În miezul ei. / Afară cântecul nu răzbate. / … →

Rândunică-rândunea, / Cum clădești căsuța ta?! / Țipă-țipă, / Cu aripa, / Cioc-boc, / Cu … →

De unde ştii, mamă, / Cum arătai tânără, / Când nu ţi-ai întipărit / Pe … →

Crezând că mângâi părul tău, / Eu mângâi jilavele ierbi. / Crezând că ochii tăi … →

Lui Constantin Tănase. / Mai groaznice ca zidul / Sunt, iată / Ferestrele prin care … →