Versuri corectate și adnotate
Cum ea păși tăcută pe drumurile serii,țipând fâlfâitoare spre alba arătare,se ridicară pasări din patru părți de zare,într-un vârtej de slavă, ca frunzele puzderii. Și chiparoșii negri și frasinii eterici,și ulmii nestatornici vuind pe-a orgii gamă,se-aprinseră în creştet ca solzii de aramă,când plouă cu lumini pe turle de biserici. Ca un arhanghel falnic strălucitor la … Citește mai mult
Smerit pe boltă am privitO stea ce-aseară s-a ivitPrintre atâtea feluriCe sclipesc pe ceruri.Ce poate să însemne ea,Nefiind eu noul Messia,Nici Alexandru Machedon,Nici cap de oşti cu groaznic zvon,Nici sfânt din cei ce merg la rai,Ori peste mari noroade crai,Neavând eu falnic numePe această lume?Când colo, totuşi, când aici,În zboruri ca un licurici,Ea scoate flăcăreleDeasupra … Citește mai mult
La început a fost Avântul,Adiind peste goluri ca vântul,Miscat de la sine, mereu nemişcat,Tremurând pe loc, în cercuri iscat,Asemeni cu apa din lac valurită,Alergând de nimeni lovită.Cât a durat acest somn de cărbune?Aritmetica n-are aşa cifre nebune,Clătitu-s-a-n beznă al mărilor patŞi-n colţurile lumii trezit am ţipatŞi-am picat în spume ca negrele vrăbiiRătăcite pe grinzile unei … Citește mai mult
Eram bărbatul care-n singurătăți petrece,Ca vulturul pleșuv pitit în stânca rece.Nesuferind câmpia fugeam de cei de jos,Băteam din aripi iute spre muntele sticlos,Și peste creste ninse făcând ocoluri rareGranitul mohorât îl apucam în gheare;Să scriu pe cer elipse eu mă credeam ales,Pe sus scoteam un țipăt de nimeni înțeles.Când coama-mi străluci la tâmple sideral,Mă coborâi … Citește mai mult
Din frunzele ce-n geamAzi s-au lovit într-una,Căzând sub pom morman,Ți-am pus în carte una.Bătând în roșiatic,Ca un țesut domnesc,Cu fire de jăraticCe încă mai sclipesc.E moale ca atlazul,Și ca o gură mutăCe străbătând obrazulPe pleoape te sărută.Precum într-un ghiocAsculți al mării hohot,În foaia mea de focCad frunzele cu șoșot.Auzi foșnirea lină,Suspinul lor ușor,Atunci când prin … Citește mai mult
Visez că soarele-i o păpădieA cărei floare-ascunsă neîntreruptAruncă peste-acoperișul ruptAl cerului, în aerul ce-adie.Imense fulgurațiuni de fireC-o-ncetineală leneșă, spectrală,C-o liniște de pauză coralăDe-o insonoritate peste fire.Ninsoare e, invazie de fluturi?După incalculabile gestațiiImpetuoase flori răsar din luturi.Păduri de spume, albe vegetațiiSau, Moarte, tu, cortina-ți albă fluturi?În somnul meu sunt multe generații.
Nu mă mustra prea tare,Ce-acum am să rostescSunt vorbe milenare:Rozina, te iubesc.Ştiu, astfel de cuvinte,Tocite de vechime,Le-alungă un om cuminte,Dar mie-mi par sublime.Simţindu-mă erou,Eu mor şi înviez,Uimit de-al lor ecou,Un nou Orfeu mă crez.Plutesc ca-ntr-o povesteCu-ndrăgostitul soare,Formula asta esteMereu fermecătoare.Spunând-o vom păşiÎn Câmpii Elizei,Vom fi iluştri şiAsemeni unor zei.Cu capul tău pe umărÎn viitor eu … Citește mai mult
Nici n-ai ieșit pe ușa cea de perete dată,Și-ncep să număr ziua când vei veni din nou,Mă învelești cu părul și mă săruți o dată,Și pieri din fața mea cântând ca un ecou.Iubirea mea-i făcută din grijă și-așteptare,Să merg cu tine-alături îmi este interzis.Stai într-un turn de aur sclipind în depărtare,Și ca s-ajungi la mine … Citește mai mult
O, tu, cu ochi albaștri, cât de frumoasă ești!Așa desigur sunt făpturile cerești,Pe care le vedeam, copil, întraripate,Cu câte-un crin în mână și pletele pe spate.Când te cuprind de mijloc îmi pare că e vis,Că mi-a picat un înger de sus, din paradis.Cu mare sficiune pe-obrazul tău pun gura,Gustându-i amețit aroma și căldura.De mă pecetluiești … Citește mai mult
Ce este această lume,Otilio, să-mi spui!Neantul face glumeFiind un demon haihui.Ce este această lume?.Te-ntreb unde e anulCând prin salon jucaiSau răscoleai brusc pianulCa pe un stol de cai?Te-ntreb unde e anul!.Am în acest albumUn fir de-aur curat,Din părul tău – un fumDe mult evaporat –Am în acest album.Consult toți filozofii,Pe Platon şi Socrate,Să ştiu dacă … Citește mai mult