Versuri corectate și adnotate
Ora serii e cea care-și lasăsângele desfășurat peste munți.Cineva în această oră suferă;o femeie-și pierde, nedumerită,în această înserare, pieptulzdrobit în strângere bărbătească.Există o inimă unde își duceaceastă seară vârfurile însângerate.Valea s-a prins de-acum în umbrăși se umple până sus cu liniște.Privește, însă, cum se-aprindede-atâta roșu întregul munte.Eu încep să cânt mereu la această orăinvariabilul cântec … Citește mai mult
El mă sărută, și iată-mă acum alta, alta prin pulsulvenelor sale, care-l dublase pe-al meu, prin respirația altuiape care o simt în respirația mea. Trupulmi s-a înnobilat precum inima mea.Un parfum de flori în respirația mea! Totul prin el,care se odihni pe mine caroua pe ierburi.
Îmi amintesc fața ta care a fost fixată în zilele mele,femeie cu o fustă albastră și o frunte prăjită,că în copilăria mea și pe pământul meu de ambrozieAm văzut brazda neagră deschisă într-un aprilie aprins.A ridicat în tavernă, adânc, cupa necuratăcel care a atașat un fiu la sânul unui crin,și sub acea amintire, că a … Citește mai mult
Au lăsat o pâine pe masă,jumătate arsă, jumătate albă,cu coajă ciupită, ruptă-n fărâmeca fulgii pufoşi de zăpadă.Şi îmi pare nouă, şi nicicând văzută,deşi cu nimic altceva n-am trăit,dar luând-o în mâini, ca într-un vis,tactul şi mirosul nu mi-o amintesc.Şi totuşi, e mama când mi-a dat să sug,miroase precum văile prin care am trecut:a Aconcagua, a … Citește mai mult
Această apă salcie și tristă,ca un copil pedepsitînainte de a veni pe lume,moare.Liniștit pomul, liniștit vântul;o, și-n această liniște minunatăcântecul acesta duios și amar,prăbușindu-se!Cerul e ca o imensăinimă din care izvorăște-amarul.Nu plouă: e o sângerare lentăși mare!Din casele lor, oameniinu simt această amărăciune,această cădere de apă tristădin înălțime.Acest larg și obositorcoborâș de ape învinsecătre pământul … Citește mai mult
Albastru nebun și verde nebunÎn ramul de in și în floare.Amețit de valuri,dansează chipeșul azur.Când albastrul se estompează,apare verdele dansator:verde-trifoi, verde-măslinăși luminosul verde-lămâie.Ce frumusețe!Hai la Culoare!. Roșu blând, roșu curajos– explozie de trandafir și garoafă -.Când verzuii renunță,el saltă ca un campion.Dansează unul după altul,nu se știe care este mai bun,dar cei roșii dansează atât … Citește mai mult
Mă fac frumoasă – când te uiţi la mine –Ca iarbă-nrourată-n dimineaţă ;Nici stuf înalt, nici rău cu ape lineNu-mi recunosc strălucitoarea faţă.De gura mea cea tristă mi-e ruşine,De asprii mei genunchi, de vocea spartă ;Acum când ochii-ţi au privit spre mine,Săracă sînt şi despuiata parcă.Nu vei află nicicând o piatră-n cale,Mai goală, într-a zorilor … Citește mai mult
Rămase-ntins pe iarbăDe trudă tăietorul,Și adormi-n aromaDe pini tăiați de el.Picioarele-i bătut-auAtâtor pajiști iarba,Și umerii – bronz – cântăȘi mâinile-i visează.Văd pragul lui de piatră,Nevasta și ograda-i.Tot ce-a iubit îi umblăPrin preajmă cât timp doarme.Și tot ce n-a avutÎl face și mai cast.Și doarme, făr’de nume,Cum ar dormi un arbor.Amiaza-l săgeteazăCu lăncile-i aprinse.Cu ramuri de … Citește mai mult
Există sărutări pe care le pronunță singuresentința de iubire condamnatoare,sunt sărutări care se dau cu aspectulsunt sărutări care se dau cu amintire.Sunt sărutări tăcute, sărutări nobileexistă sărutări enigmatice, sinceresunt sărutări pe care doar sufletele le dau reciprocexistă sărutări interzise, adevărat.Există sărutări care ard și rănesc,există sărutări care înlătură simțurile,sunt sărutări misterioase care au rămaso mie … Citește mai mult
Păstrez în amintire gesturileAcelor ce mi-au dat – ofrandă – apa.În valea Rio Blanco izvorăşteneastâmpăratul Aconcagua, acolovroind să beau, m-am repezit la apaunei cascade ce-n şuviţe albeşi îngheţate-şi resfira şuvoiul.Lipindu-mi gura fremătândă,m-a ars ca o licoare fermecată.Trei zile buzele mi-au sângerat de apaCe am sorbit atunci din Aconcagua.În câmpul Mitla, într-o zi cu soare,cu mers, … Citește mai mult