Ezra Pound – Versuri.pro https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png Ezra Pound – Versuri.pro https://versuri.pro 32 32 Grădina (Traducere Petru Dimofte) https://versuri.pro/ezra-pound-gradina-traducere-petru-dimofte https://versuri.pro/ezra-pound-gradina-traducere-petru-dimofte#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=88852 →]]> Ca un mănunchi de mătăsuri fluturând proiectate pe un zid,
Trece pe lângă grilajele unei alei din Kensington Gardens;
Ea nu este decât o anemie emoțională topindu-se încet
în agonia dinaintea sfârșitului.
Iar în jur sunt hoardele de plozi
Aprigi, murdari, fără de moarte ai sărăntocilor.
Ei vor moșteni pământul.
În ea se află deja capătul creației.
Oboseala îi este de o frumusețe extremă și excesivă.
Ar dori mult, mult ca cineva să-i vorbească –
Și îi este aproape groază că eu
voi comite această indiscreție.

]]> https://versuri.pro/ezra-pound-gradina-traducere-petru-dimofte/feed 0 Portretul https://versuri.pro/ezra-pound-portretul https://versuri.pro/ezra-pound-portretul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=88853 →]]> Vii, ochii celei moarte din moarte îmi grăiesc.
Pâlpâie-n ei iubirea cu foc de nestemate
Și-un dor pe care nimeni să-l stingă nu mai poate.
Vii, ochii celei moarte din moarte îmi grăiesc.

]]> https://versuri.pro/ezra-pound-portretul/feed 0 Arta https://versuri.pro/ezra-pound-arta https://versuri.pro/ezra-pound-arta#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=88854 →]]> Arsenic verde pe-o pânză ca albușul de ou,
Fragi zdrobiți! Haide, hai să ne-ospătăm ochii!

]]> https://versuri.pro/ezra-pound-arta/feed 0 Va Dăinui https://versuri.pro/ezra-pound-va-dainui https://versuri.pro/ezra-pound-va-dainui#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=57285 →]]> Va dăinui doar ce-ai iubit cu-adevărat,
Cenușă-i restul.
Un singur lucru nu-ți va fi prădat:
Doar ce-ai iubit cu-adevărat.
Ți-e singurul tezaur moștenire:
Tot ce-ai iubit neîntinat
Ca s-o păstreze lumea, cui fu dat?
Văzut-ai tot și-ai pipăit
Râvnitul rai între pereți de iad.
Ți-e moștenire ce-ai iubit curat.
Un singur lucru nu-ți va fi prădat:
Tot ce-ai iubit cu-adevărat.

]]> https://versuri.pro/ezra-pound-va-dainui/feed 0 Canto Al XVII-Lea https://versuri.pro/ezra-pound-canto-al-xvii-lea https://versuri.pro/ezra-pound-canto-al-xvii-lea#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=57303 →]]> Din Cantos.
Așa că dintre degetele mele țâșnesc vițele
Și-albinele de polen îngreunate
Se mișcă-alene printre lăstari:
sfrr-sfrr-fâr-parcă toarce mâța,
Și somnoroase păsările prin crengi.
ZAGREUS! IO ZAGREUS!
La cea dintâi lumină palidă a cerului
Și-orașele tolănite pe dealurile lor,
Și zeița cu genunchi frumoși
În mers pe-acolo, braniștea de stejari lăsând-o-n urmă,
Verdele povârniș, cu dulăii săi albi
sărindu-i în jur;
Și până la gura izvorului, până seara,
În fața ochilor mei apa
netulburată și copacii-nălțându-se din ea,
Trunchiuri de marmoră străpungând liniștea,
Dincolo de palazzi,
în liniște,
Și-acum lumina, dar nu a soarelui.
Hrisophraz,
Și apa de-un limpede verde și de-un albastru limpede;
Hăt, pân’ la cerbicea stâncilor de chihlimbar.
Între ele,
Peștera Nereii,
o! ea rotunjită scoică uriașă,
Iar corabia trasă făr’ să se-audă,
Fără iz de trude și de nave,
Ori de țipăt de păsări, ori de vreun soi de unde,
Sau de-mproșcări ale delfinilor, sau de vreun soi de unde.
În peștera sa, Nerea,
o! ea rotunjită scoică uriașă,
În suavitatea stâncii,
rocă plumburiu verde-n depărtare,
Și-n apropiere, stâncile – porți de chihlimbar,
Și valul
de-un limpede verde și de-un albastru limpede,
Iar peștera albă ca sarea și orbitor purpurie,
rece, lină ca porfirul,
stânca roasă de mare.
Nici un țipăt de pescăruș, nici un strigăt de marsuin,
Nisipul ca de malahit și lipsă frigul în jur,
și nu a soarelui lumina.
Zagreus, hrănindu-și panterele,
iarba curată ca-n bătaia luminii pe dealuri.
Și sub migdali, zei
cu ei choros nympharum. Zei,
Hermes și Atena,
În timp ce acul busolei,
Tremura-ntre ei –
La stânga e locul faunilor,
sylva nympharum:
Pădurea pitică, tufele de mărăcini,
căprioara, tărcatul cerb tânăr
țâșnesc dintre mături printre galbene
foi frunza uscată.
Și la o cotitură a dealurilor,
marea alee a Memnonilor.
Dincolo, marea, văzute creste pe deasupra dunelor
Marea nocturnă spumegând prundişul,
La stânga, aleea de cipriși.
A venit o corabie,
Un bărbat cârmuind-o,
Mânând cu vâsla prinsă de copastie, grăind:
„Acolo, în pădurea de marmoră,
„copacii de piatră-nălțându-se din apă –
„adăposturile de piatră –
„frunză de marmoră peste frunză,
„argint, oțel peste oțel,
„ciocuri de-argint săltând și-ncrucișându-se,
„proră izbită de proră,
„piatră, vână de frânghie peste vână de frânghie,
„grinzile aurite pâlpâind în seară”
Borso, Carmagnola, oamenii meșteșugului, i vitrei,
Într-acolo, la un moment dat, iar și iar,
Și apele decât sticla mai bogate,
Aur de bronz, văpaie deasupra argintului,
Ulcele cu vopsea-n lumina torței,
Străfulgerări de val sub prore.
Și ciocurile de-argint săltând și-ncrucișându-se.
Copaci de piatră, albi și alb-trandafirii în beznă,
Chipriși lângă turnuri acolo,
Se leagănă sub coviltirile nopții.
„În întunecime aurul
Strânge lumina-n preajmă-i.”..
Culcat acum în bârlog, jumătate boltit peste rugi,
C-un ochi prin spărtură furișându-se-nspre mare,
Lumină cenușie, cu Atena.
Zothar și elefanții săi, cingătoarea de aur,
Sistrul, zdrăngănit, zdrăngănit,
cohortă a dănțuitorilor ei.
Și Aletha, la-ntorsura țărmului,
cu ochii spre mare
în mâini cu alge de mare
Spuma făcând-o sclipitoare ca sarea.
Koré prin luminoasa pajiște,
cu ierbi ninse de colb sur:
„Pentru-această oră, frate al Circei.”
Braț odihnind pe umărul meu,
Am văzut vreme de trei zile soarele roș întunecat,
Asemenea unui leu înălâuindu-se peste șesul de nisip;
și-n ziua aceea,
Și vreme de încă trei zile, și după-aceea gata,
Mărețime, asemenea măreției lui Hermes,
Și de-acolo trimis
la baștina pietrei,
Alb lânced, peste apă,
știută apă,
Și pădurea de marmoră albă, arcuită, ram peste ram,
Împletitul adăpost de piatră,
De unde Borso, când au tras într-însul cu săgeata mărăcinoasă,
Și Carmagnold, între cele două coloane,
Sigismundo, în urma acelui naufragiu în Dalmația.
Apus de soare-asemeni țâșnetului de lăcustă.

]]> https://versuri.pro/ezra-pound-canto-al-xvii-lea/feed 0 Tai Sîh https://versuri.pro/ezra-pound-tai-sih https://versuri.pro/ezra-pound-tai-sih#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=57321 →]]> Petalele cad în fântână,
portocalii petale de trandafiri.
Culoarea lor se-nchearbă de piatră.

]]> https://versuri.pro/ezra-pound-tai-sih/feed 0 Blandula Tenella Vagula https://versuri.pro/ezra-pound-blandula-tenella-vagula https://versuri.pro/ezra-pound-blandula-tenella-vagula#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=57286 →]]> Ce tot ai, o, suflete al meu, cu paradisul?
N-ar fi mai bine, când ne vom fi câștigat libertatea,
Să mergem într-un loc senin în care soarele
Să picure peste noi prin frunzișul măslinilor,
o glorie lichidă? Dacă în Sirmio,
Suflete al meu, te voi afla când viața asta-i dusă,
Așa-i c-o să găsim un promontoriu plin de sfințenia
Unor adepți eterici ai desfătărilor terestre,
Așa-i c-o să ne întemeiem religia pe valuri,
Safir limpede, cobalt, cianină,
Pe azururi triunice, impalpabile
Oglinzi nesătule de veșnica schimbare?
Suflete, dacă Ea ne va afla acolo, oare zvonul
Unor limanuri mai înalte și al unor palate de râvnit
Ne va ademeni dincolo de piscul înnorat al lui Riva?

]]> https://versuri.pro/ezra-pound-blandula-tenella-vagula/feed 0 La Fraisne https://versuri.pro/ezra-pound-la-fraisne https://versuri.pro/ezra-pound-la-fraisne#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=57304 →]]> Pentru că am fost un sfetnic solemn, cu obrazul uscat,
Mult înțelept în toate, și bătrân-bătrân,
Dar am lăsat deoparte nebunia aceasta, și frigul spân
Pe care-l strânge peste trupul său, ca pe o mantie, bătrânețea.
Eram puternic – sau cel puțin așa-mi spuneau –
Tinerii, în jocurile lor, iuți cu sabia;
Dar am lăsat deoparte nebunia asta; și de abia
Acum sunt bucuros într-un alt fel, care-mi e mai potrivit.
Și mult m-am răsucit prin scorburile frasinului,
Și fața mi-am ascuns-o acolo unde stejarul
Și-a-ntins asupra mea frunzele, și amarul
Jug al felului de-a fi al oamenilor mi l-am scuturat.
Și lângă balta moartă de la Mar-nan-otha
Eu mi-am găsit o mireasă
Care a fost pe vremuri tulpina unui lemn-al-câinelui.
Ea m-a chemat din gândurile mele vechi
Mi-a stins nemulțumirea sfătuirilor lumești
Și m-a-ndemnat spre cântece de laudă.
Doar întru cinstea vântului care foșnește printre frunze.
M-a scos din felul meu mai vechi de-a fi,
Până când au venit să spună că-s nebun;
Dar am văzut și suferința oamenilor, și mă bucur mult,
Căci știu că vaierele și amărăciunea sunt o nebunie.
Și eu? Eu, mi-am lăsat departe toată nebunia și durerea.
Și lacrimile mi le-am strâns în frunzele de ulm
Și mi le-am părăsit sub lespede de piatră
Și-acum spun despre mine oamenii c-aș fi nebun căci eu m-am lepădat
De orice nebunie, și am aruncat-o de la mine
Și-am părăsit cărările mai vechi și sterpe ale oamenilor,
Și pentru că acum mireasa mea
E-un lac de ploaie în pădure, și
Chiar dacă toți îmi spun că sunt nebun
E doar că eu mă bucur mult,
O, mult, căci, iată, mireasa mea îmi poartă o iubire nesfârșită
Ce-i mult mai dulce, mult, decât iubirea femeilor
Care te bântuie, te arde și te-mpinge în nebunie.
Aie-e! E-adevărat, mă bucur mult
O, mult de tot, căci, iată, o am aici, și singură, doar pentru mine
Și nimeni nu ajunge pân-la noi.
Demult, când mai umblam printre oamenii tineri…
Și se spunea că sunt chiar puternic, printre oamenii tineri.
Demult, odată, a fost o femeie…
…dar am uitat… era ea…
…aș vrea să nu mai vină iarăși.
…nu-mi mai aduc aminte….
Cred că mi-a făcut mult rău, atunci, numai că…
Asta a fost demult, demult.
Și nu mai vreau să-mi aduc aminte de nimic.
Aici e haita vântului care-mi place
Să o ascult suflând printre frasini:
Căci suntem singuri, singuri
Aici, printre frasini.

]]> https://versuri.pro/ezra-pound-la-fraisne/feed 0 Canto XCIII (Fragment) https://versuri.pro/ezra-pound-canto-xciii-fragment https://versuri.pro/ezra-pound-canto-xciii-fragment#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=57322 →]]> Îmi zboară frunzele toamnei din mână
agitante calescemus..
Şi vântul se răceşte a toamnă
Lux in diafana,
Creatrix,
oro.
Ursula benedetta,
oro
În orele de patimă,
per dilettevole ore,
călăuzeşte-ţi urmaşul
Ysolt, Ydone,
fiţi miloase,
Picarda,
milă
Pentru capul înaripat,
pentru caduceu,
milă,
Pentru coarnele lui Isis-Luna,
milă.
Pantera neagră zace sub trandafirul ei.
J’ai eu pitié des autres,
Pas assez! Pas assez!
Pentru mine nimic. Dar ca să umble
copila-n linişte la ea-n bazilică
Lumina acolo aproape solidă.

]]> https://versuri.pro/ezra-pound-canto-xciii-fragment/feed 0 Înaintea Somnului https://versuri.pro/ezra-pound-inaintea-somnului https://versuri.pro/ezra-pound-inaintea-somnului#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=57287 →]]> I.
Legănările-ncoa’ și-ncolo mă mângâie,
Saltă și mă mângâie,
Înduioșător se zbat pentru mine
Și-mi vor binele cu bani.
Ea, cea cu lancea, stă de față.
Subpământenii zei mă ajută, O! Anubis,
Ei mă ajută cu-nduioșătoare luare-aminte;
Unduitoare,
Împărăția li-i în balansări.

II.
Lumină!
M-am trezit ca să te urmez, Pallas.
Gata și-n afara dezmierdărilor.
Te-ai înălțat ca o rachetă
Arcuindu-ți trecerile de la dreapta la stânga și de la
stânga la dreapta
În proiectarea plană a unei spirale.
Zeii somnului cu narcotice mă slujesc,
Dorindu-mi binele;
M-am trezit ca să te urmez, Pallas.

]]> https://versuri.pro/ezra-pound-inaintea-somnului/feed 0