Eta Boeriu – La Oglindă

Pe umeri pletele-mi curg râu,șuvițele Gorgonei împletitecu șerpi, a mele răsucind verzuila tâmple și pe gâtul ca de sticlăcuvinte-șerpi, inele gâtuindlucios tulburătoarele podoabece mă răsfrâng și cele ce pălescrăsfrântele în sinea mea de pâclădin creștet lung șuvoi gâlgâietor,șuvițele Gorgonei mătăsoase,și ochiul fără noimă împietrindzulufi, inele, bucle veninoase.

Eta Boeriu – Răspuns Era Fiorul

Ne sărutam din zâmbete: ce stelene tremurau în ochi prevestitoare?Fiori prelungi ne străbăteau tulpina:răspuns erau sau altă întrebare?Noi ne șopteam petale-n gând și tainaculorii lor ni se rostea doar nouă.O, cum știam să ne ferim cu schimbulde spaime și sudoarea lor în rouăs-o preschimbăm, o, cum știam din lacrimiun singur cald șuvoi lăsând să plângăsă … Citește mai mult

Eta Boeriu – Era Un Loc

Era un loc umil, ca printre resturide vară și pubele răsturnate,la margine pe-un mal de lut și lutulce galben răspundea din mal luminii,la margini de oraș printre molozuriși tinichele tremurând în apăcu frunze din pe vremuri pomi și totușirăscumpărând rugina timpurie,cu melci uscați și vreascuri pe sub iarbăși iarba ca o carne peste oase,era un … Citește mai mult

Eta Boeriu – Există Un Ceas

Există un ceas către seară,un ceas pentru alţii, fireşte,când solzii desprinşi de cuţitecresc iarăşi pe trupul de peşte,când penele smulse din păsărise-ntorc să se-nfigă sub pieleşi pielea de şerpi lepădatăse strânge la loc în inele,când floarea tăiată de coasădin nou se ridică pe lujerşi laptele muls, din paharese-ntoarce acasă în uger,când scoica pe mal izgonitămai … Citește mai mult

Eta Boeriu – Orașul de Fiecare Clipă

E-acesta cel de fiecare clipăoraș al meu și pâinea mea de toateaceste zile ce se scurg în pripăși nopți prelungi în care-ascult cum batesub căptușită pleoapa mea cu zgurălumina lui, culorile-n șuvoaie,un puls mai rar și mie pe măsurăce mă cuprinde-n propria lui bătaie,un schimb secret de bucurii, noptatecrăspuns îmbrățișărilor diurnecând mi se lasă ochilor … Citește mai mult