Dumitru Corbea

Dumitru Corbea – Iubita De La Fântână

de

Lângă fântână am văzut-o,Făcându-și mâinile căuș,Cu părul negru, jucăușȘi o strigam în gând: iubito!N-a vrut să-mi spună cum o cheamăȘi m-a privit cu dușmănie.Aș fi ales-o dintr-o mieNumai pe ea, de bună seamă. Mai trec și azi pe la fântână.S-a măritat iubita mea.Din pumn și azi apă mai beaCând vine seara la fântână.

Dumitru Corbea – Mugurul

de

Fiicei mele Ileana.Pruncul strâns în brațe-l ținSă nu știe de suspin.Îl așez lin în copaieSă nu știe de războaie.Pruncul a scâncit, visează,Tata-i stă la cap de pază.Îi vorbesc, îl prind în grabăCa pe-un licurici din iarbă.Genele-i clipesc și țesViitor de veacuri des,Viitor senin, curat,Ca obrazu-i sărutat.