Dj Kapaetrial – Versuri.pro

Efecte Secundare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Încerc să încep totul de la sfârșit
Și totuși mă opresc la momentul potrivit
Mă-ntind pe spate și trag, se face scrum
Am sperat că totul se va schimba, da’ n-are cum!

E din ce în ce mai greu și totuși nu e bine
E din ce în ce mai greu pentru tine
Unde e norocul să ne ducă la lumină?!
Uneori ne simțim de parcă nu ar vrea să vină!

Suntem urmăriți mereu de nori, loviți de fulgere
Timpul e scurt, avem nevoie de o atingere
Lacrimile curg și curg și curg în continuare
De prea mult timp nu facem nimic și încă doare!

Sătui de speranțe și plini de neșanse
C-o să se întoarcă roata și pe cealaltă parte
Toate la rândul lor, poate o să fie bine
Ne rămâne doar să așteptăm ziua de mâine!

Vorbesc singur în oglindă, încep să-nnebunesc
Că-i spun fetei ce m-a înșelat că o iubesc
Sute de idei îmi vin în minte, născocesc
Dar cad pe gânduri, căci acum pot doar să povestesc!

Mi se pare o glumă, sunt blestemat să o trăiesc
Viața asta-n care tot săracii gherlesc
Firesc c-aș face un cartier doar pentru băieții mei
Uiți zi de zi de ce îți tot vorbesc despre ei

Nu am ceru’ albastru, că la mine e-nnorat
Nu pot să fac nimic, cum să nu mă simt legat?
Necondiționat, ceața îmi acoperă trecutu’
Iar roua pe urme îmi acoperă cuțitu’!

Încerc să le scot, dar totuși îmi revin în minte
Fapte sau citate uitate printre cuvinte
Până o să repar greșeli ce mă țin pe loc
O s-aștept cu nerăbdare să pot reveni în joc!

O Pată de Iubire

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Universul meu este ocupat de ea,
Strălucește mai puternic decât orice stea.
Dacă n-ar mai zâmbi, lumea s-ar întuneca,
Pentru zâmbetul ei, aș da și viața mea.
Aș vrea să pot să dau timpu-n-apoi, să pot visa,
Să te văd cum dormi cu tricoul meu, iubirea mea.
Dar realizez că ești o stea, de vise mă dezleg,
Când încep să-mi revin, văd că nu am unde să merg.
Loc mai bun decât sufletul tău am căutat,
Dar fără rezultat, mă simt dezorientat.
Am făcut multe greșeli, poate le voi repeta,
Dar e prea târziu, am în piept privirea ta.
Te port în gândul meu ca pe un lucru sfânt,
Dar tu ești o stea, apari doar din când în când.
Mi-e greu dimineața să privesc singur spre soare,
Într-o cascadă de lumină ești cea mai strălucitoare.
O privesc cum strălucește-n fiecare seară,
E mai prețioasă ca un diamant, toți vor s-o vadă.
Dar ea se uită doar la mine, zâmbind strălucește,
Eu încerc să o privesc, dar mă orbește.
Dansez cu frumusețea ei în fiecare seară,
Îmi spune că mă iubește a nu știu câta oară.
Eu zâmbesc, o privesc și o strâng în brațe,
E răspunsul cu cea mai mare sinceritate.
Adorm noaptea, scumpo, doar ca să te pot visa,
În visul meu ești lângă mine, ești doar a mea.
Aș dormi o viață-ntreagă doar să te visez,
Nu sunt pe film, cu strălucirea ta mă droghez.
Cu ochii ei frumoși, înălțători ca un ocean,
Cu privirea caldă dezgheață Caledonian.
Nu cred c-aș iubi pe-altcineva-n afară de ea,
Nu știu ce m-aș face dacă noaptea ar dispărea.
Razele strălucirii momentelor vieții
Ne fac să părem în fața ei niște copii,
Speriați, pierduți, pe moment ne luminează calea,
Se întoarce cu privirea, unește oceanul cu marea.
Viața mea s-a schimbat de când ai apărut,
M-ai făcut să te iubesc de la primul sărut.
Furtuna din sufletul meu s-a transformat în soare,
Mulțumesc pentru o iubire care nu moare.
O privesc cum strălucește-n fiecare seară,
E mai prețioasă ca un diamant, toți vor s-o vadă.
Dar ea se uită doar la mine, zâmbind strălucește,
Eu încerc să o privesc, dar mă orbește.
Dansez cu frumusețea ei în fiecare seară,
Îmi spune că mă iubește a nu știu câta oară.
Eu zâmbesc, o privesc și o strâng în brațe,
E răspunsul cu cea mai mare sinceritate.
Știi, această stea de care tot vorbesc,
Pe care atât de mult o admir și o iubesc,
E o fată specială și e o stea doar pentru mine,
Fiecare are steaua lui, dar nu ca mine.
Fiecare dintre voi poate fi o stea,
Fiecare având specială strălucirea sa.
Nu e important nici cum arăți, de unde ești,
Important e-năuntrul tău să strălucești.
Și-atunci ce e așa special? veți întreba,
Dacă fiecare dintre noi poate fi o stea?
E un nonsens, dacă doar pentru tine strălucești,
Dacă nu ai luceafărul pe care să-l iubești!
Ciudat, îi simți absența, pare aberant,
Tu știi că ești o stea, el doar un aspirant.
S-a terminat când el coboară din decor,
Dintre pahar și suflet nu știi care-i mai gol.
O privesc cum strălucește-n fiecare seară,
E mai prețioasă ca un diamant, toți vor s-o vadă.
Dar ea se uită doar la mine, zâmbind strălucește,
Eu încerc să o privesc, dar mă orbește.
Dansez cu frumusețea ei în fiecare seară,
Îmi spune că mă iubește a nu știu câta oară.
Eu zâmbesc, o privesc și o strâng în brațe,
E răspunsul cu cea mai mare sinceritate.
www.youtube.com/DJKapaeTrial

Asta-i Pentru

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

În viață suntem actori, dar nu avem vreun rol
Vrem să zburăm, dar realitatea ne ține la sol
E greu să găsești putere să rupi lanțul vieții
Să scapi și să prețuiești momentul tinereții.
Cu sufletul la fel de mare ca și sărăcia
Ajunși la bătrânețe joacă supraviețuirea
Sunt pierduți și neputincioși, fără înțeles
Merg ușor prin ploaie, că nu au de ales.
Plin de besini moși de hoța comunism
Au ajuns bogați doar cu noroc și oportunism.
Îi vezi în parlament frate, te lasă pe spate
Când te trezești mâine cu salariul pe jumate.
Și atunci ce să faci? Să supraviețuiești?
Începi să jefuiești, nu mai poți să golănești.
Fiind un om normal, sărac, începi să aduni
Fiind un om cinstit într-o țară de nebuni.
Momentul critic, când zici: gata, m-am săturat
Mâine aud la știri, un alt om s-a spânzurat
Și pentru ce? Pentru un hoț care-ntruna fură
Care dacă l-ai ajuta, ți-ar lua pâinea de la gură
Deci morala care e? Tre’ să îi urmăm?
Sau să săpăm o groapă și pe toți să-i îngropăm.
Să îi respectăm după sume și costume?
Sau să strângem mâna celui ce știe să-ndrume?
Asta-i pentru cei catalogați un oarecare
Pentru cei ce nici azi nu au de mâncare
Pentru cei ce trăiesc de pe azi pe mâine
Pentru cei ce au viața plină de suspine.
Asta-i pentru cei catalogați un oarecare
Pentru cei ce nici azi nu au de mâncare
Pentru cei ce trăiesc de pe azi pe mâine
Pentru cei ce au viața plină de suspine.
Îmi amintesc când eram mic și îmi povesteau
Bătrânii care lumea din jur o colorau,
Atunci zâmbeau, erau în stare de orice
Acum nu mai pot, nu îi duc picioarele.
Din gura lor parcă ieșea o lume diferită
O lume-n care viața tuturor e prețuită.
Jonglau cu cuvintele ca un toreador
Ieșea un film, o comedie, bătrânul actor.
Stau acum pe aceeași bancă, ruptă-n două
Bătrânul lângă mine, nu îi mai pasă că plouă.
Dar acum tace, nu mai poate să vorbească
Ar vrea să cadă și de pământ să se zdrobească.
Înțelege că e doar un sclav al statului
Și-ar spune suferința, dar n-are cui
Nevasta-sa a murit acum 2 ani în casă
S-a spânzurat, au prins-o datoriile-ntr-o fază proastă
Am un prieten, care e bolnav frate
Dar muncește ca un rob de la 7 la 7
Te întrebi de ce? Are părinți ce-l neglijează
În familia lui e singurul care lucrează.
S-a dus de-atâtea ori acolo sus pentru ajutor
A venit mereu acasă cu sufletul gol.
Goale îi erau și buzunarele murdare
N-are bani de haine, n-are nici de mâncare.
Se uită la vecinu’ și vede c-o duce bine
În suflet gol, nervii nu și-i poate ține
Ăla n-a muncit nici o zi în viața sa
Eu bolnav mă lupt și totuși n-am ce mânca.
Reveniți-vă oameni buni și înaintați
Uitați-vă la voi, sunteți schimbați
Din oameni cu suflet cald și zâmbetul pe buze
Ați ajuns niște proști ce pentru toate au scuze.
Încerc doar să vă trezesc, nu am un scop decis
N-am nevoie de motive să lupt pentru un vis
Sunt gata de orice ca o mașină fără roți
Lupt pentru mine-n lupta tuturor cu toți.

Băieții De Acasă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Da’ volumul tare că-s pe cale să încep
Piesa asta niciodată n-o s-o regret.
Să facem o plimbare prin cartel pe străzile
Pe unde de mici copii ne pierdeam nopțile.
E vară și e cald dar nu e aglomerare
Nu știi? Băieții-s la Nea’ Nicu la lucrare.
Aia care stau acasă la ora asta dorm
Aseară-a fost turneu de cruce chiar aici pe colț.
Aici vezi oameni ce-și iau pâine pe caiet
Ce ies din cazinouri și intră la amanet
Oameni ce-și pierd vremea cu povești ieftine
Oameni cu suflet mare dar resurse puține.
Aici n-o să găsești golani să-ți fure telefonu’
Dar îți iei în p***a dacă nu reduci tonu’.
Dacă ai ghinionul să îl enervezi pe BDD
Degeaba fugi frate că-ți rupe picioarele.
Se conduce mort de beat nu-i nicio mirare
Te învață Crețu’ cum se face o parcare.
Dacă vrei muzică și mașini turate
Dute cu Hassan n-ai ce regreta frate.
Vrei să joci fotbal? Aici nu-i o dilemă
Îl sunăm pe Mario rezolvă orice problemă.
Vezi c***e aici la noi ai tot ce visezi
De băieții de acasă n-ai cum să te depărtezi.
Cu toții aveți un cartier ce îl iubiți
În el vă faceți viața așa cum o doriți
Cu toții aveți golanii cu care golăniți
Cu care-o viață-ntreagă o să fiți cei mai uniți.
Cu toții aveți un cartier ce îl iubiți
În el vă faceți viața așa cum o doriți
Cu toții aveți tovarășii cu care golăniți
Cu care-o viață-ntreagă o să fiți cei mai uniți.
Hai să-ți arăt frate și restul cartelului
Băieții care noaptea stau la colțu’ blocului.
Ca orice cartier avem mistocăriile noștri
Alexutu, Jimmi, Piti, Ioji sunt maeștrii.
Avem kickboxeri, dj, afaceriști
VALUEV organizator, dute la el, te riști?
Avem fotbaliști cu care zona se mândrește
Când Daruiala-i pe teren tribuna izbucnește
Pascalii Dani și Andrei Alin zis dudu steel
Sunt aici în cartier la o sticlă de vin
Sunt probleme și aici se întâmplă mereu
Dar UGU și 82 MIN nu te lasă la greu.
Mineru și Hassan doi șoferi cu relevanță
Dacă ei conduc sigur NU trebuie ambulanța.
Dacă vrei să râzi dute-n față la BDD
Râzi la rime de genu’ : BIAA TERMINEE
Frate sper că ți-a părut bine de cunoștință
Ei sunt c***e băieții fără nicio sentință.
Tocmai ai cunoscut niște vedete locale
Acum nu mai am timp, merg cu băieții la grătare.
Cu toții aveți un cartier ce îl iubiți
În el vă faceți viața așa cum o doriți
Cu toții aveți golanii cu care golăniți
Cu care-o viață-ntreagă o să fiți cei mai uniți.
Cu toții aveți un cartier ce îl iubiți
În el vă faceți viața așa cum o doriți
Cu toții aveți tovarășii cu care golăniți
Cu care-o viață-ntreagă o să fiți cei mai uniți.

Plin De Ură

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Plin de ură, pe textu’ meu, ciuruit de gloanțe,
Într-o lume de c***t, fără speranțe,
Detest maxim, orice băiat de bani gata,
Ce m***ii m***ii ai face fără banii de la tata?
Nu poți s’ai încredere în nimeni și mai trece,
Omul e ca geaca de fâș, cu două fețe.
În același troleibuz mort, mori până la școală,
Unde dai de aceiași profesori răpuși de boală.
Eu pun la microfon drama într-o melodie;
Încerc să explic, nu să creez o tragedie;
Și zilnic sper că vom putea zâmbi din nou
Și vocea noastră nu va mai fi un simplu ecou.
Ajungi acasă ud, răcit, și plin de ură
Iei cuțitu’ de pâine, cu gându’ la o lovitură
Victime ale statului deprimați în sărăcie
Pustanii dau mesaje își pun gânduri pe hârtie
Atâta răutate, chiar nimănui nu-i pasă?
Că-s mici în p**a mea și n’au din ce să trăiască.
Mai lăsați d**cu’ averile și bogăția
Gândiți-vă și la popor, distrugeți sărăcia.
Știi.. proștii se plâng că nu sunt cunoscuți de suficient de mulți oameni.
Înțelepții se plâng că nu cunosc suficient de mult oamenii.
Ceea ce nu știu mulți este că
Într-un om este un șir întreg de oameni, care nu pot fi cunoscuți.
Păcat!.
Când viața e un câmp de luptă mâine poți murii
Mulți copii și-au dat viața degeaba ca proștii
Încă-o mamă care își conduce copilul la groapă
Încă o familie pe jumate’ destrămată.
De ce nu le oferi șansa la viitor
De ce în fiecare seară dorm pe coridor?
De ce suntem nevoiți să punem viața’n ramă?
De ce destinul nostru nu este decât o dramă?
Aruncă o privire și la mamele ce plâng
Au rămas fără suflet, și trăiesc visând
Când ai un frate, vreți doar să fiți amândoi..
Fă ca mâine toți plecații să vină înapoi.
Sunt mulți care spun, că ei sunt realizați
Când în loc de prăjituri, au pufuleti umflați.
Sunt mulți care-au pierdut tot în p**a mea
Dar le-au rămas prieteni deși’a murit speranța.
Sunt mulți care cred că viața-i doar un show
Se cred cu așii’n mânecă, dar poartă tricou
Eu nu pot decât să vă mulțumesc treptat
Știu că nu am voce, versurile sunt hip-hop.
Adevarul e ca. toți trăim sub același cer, dar nu toți avem același orizont.
Viața cu adevărat trăită este în trecut sau in viitor – prezentul e un straniu interludiu care ne slujește drept dovadă că trăim.
Însă, ceea ce ar trebui să reținem, e că, viitorul este suma pasiunilor pe care îi facem sau i-am făcut în trecut.
Vă mulțumesc.

Îmbrăcați în Zâmbete

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Refuzi să crezi, și asta te doboară, frate,
Că zâmbetele false-s mixate-n realitate.
Mi-ai dat curaj și pentru asta-ți mulțumesc,
Îți mulțumesc, Doamne, pentru felul cum trăiesc.
Îmi vin în minte doar imagini din trecut,
Stau și mă gândesc, n-a trecut atât de mult.
Ne adunam cu toții, nu era vorba de bani,
Nu eram prieteni pe față și-n spate dușmani.
Am susținut mereu băieții care nu se vând,
Băieții care m-au privit sau i-am privit urcând.
Unii le zic băieții de băieții, alții derbedei,
N-o să le zic numele, că se știu ei…
Pentru nopțile pierdute-n stradă fără niciun leu,
Pentru sclavii care mă vindeau deși-i vedeam mereu,
Pentru tovarășii care la greu mă ocolesc,
Pentru muistii care când fug nu-i mai găsesc.
Crezi că ai curajul să vorbești? Stai lângă mine,
Eu doar încerc să-mi exprim sentimentele în rime.
Încerc imposibilul nu doar pentru mine,
Dar cu atâta rău în lume n-o să fie bine.
Poate-i timpu’ să aflați secrete din culise,
Cum e să vorbești, frate, doar la uși închise.
Păcat de versurile lungi cu impact intens,
Păcat că pentru mulți nu au niciun sens.
Privesc în depărtare chipurile din decor,
Îmi amintesc de ele, dar îmi scapă numele lor.
Îmi țin sufletul cald și doar pe mine aproape,
Că fetele false toate sunt zâmbete-mbrăcate.
Proștii nu înțeleg nimic, o folosesc într-una,
Peste minciuna lor am folosit nomenclatura.
Eu rămân în lumea mea, mă trec singur pe hartă,
Cu zâmbetul pe buze, am caracter de piatră.
Și e normal să fiu așa, proștii m-au obligat,
Când auzeam: scuze, prietene, deja te-am ajutat.
Trece timp, observi că nimic nu s-a-ntâmplat,
Ești deja băgat chiar dacă e complicat.
Fiecare zi, daaaa, e plină de tentații,
Pui tot ce ai pe masă pentru combinații.
Nu știai? Că nimeni nu scapă nepedepsit,
Din păcate au scăpat deja cei care au greșit.
Ochii mei n-o să te mintă vreodată,
Vocea totodată când e muzica redată.
Ce dacă nu am parte de o viață luxoasă,
Am tot respectul băieților de-acasă.
Crezi că ai curajul să vorbești? Stai lângă mine,
Eu doar încerc să-mi exprim sentimentele în rime.
Încerc imposibilul nu doar pentru mine,
Dar cu atâta rău în lume n-o să fie bine.
Poate-i timpu’ să aflați secrete din culise,
Cum e să vorbești, frate, doar la uși închise.
Păcat de versurile lungi cu impact intens,
Păcat că pentru mulți nu au niciun sens.
Siguranța și încrederea își iau locu’ de la sine,
Deși nu e nimic schimbat, te simți mai bine.
În zadar încerci să zbieri la mine să mă corectezi,
Fii atent, frate, că nu urci, tu ancorezi.
Amintiri blocate-n ochii noștrii goi vor învia
Și de pe axa bună a vieții ne va devia
Chiar dacă vor rămâne poate închise pe veci
Îți vor sta în fața ochilor când ai mâinile reci.
Nu încerc să sensibilizez, spun ce gândesc,
Poți să mă înjuri, coaie, n-o să mă opresc.
Sunt pornit mai rău decât o furtună solară,
Să spun lumii adevărul, chiar dacă o să doară.