Dino Campana – Creația

Afară din mintea uriașă și prodigioasăDumnezeu își aruncă în bronz gândurileForme ale vieții formidabile și eterneAruncă și se născu lumeaOamenii îl adoră bețiDe sucul aspru al vieții verziAu trăit și au căzut sub ochiul înspăimântătorÎn seara zilei de miracolS-a ivit gândul în rasele istoviteCei vii au suspinat, lunaA sărutat mormântul și trezi o bețiePână când … Citește mai mult

Dino Campana – Geamlácul

Seara fumegoasă de varăprin geamlâcul înalt amestecă pete de lumină în umbreși-mi lasă în inimă o pecete arzândă.Dar cine a (pe terasă lângă fluviu se aprinde o lampă)dar cine a aprins lampa?pentru mica madonă a podului cine-i el? cine?în odaie e-un miros de putreziciune: aiciîn odaie e-o rană roșie care se ofilește.Stelele sunt nasturi de … Citește mai mult

Dino Campana – Seara de Bâlci

Inima astă-seară îmi zise: nu știi?Rumena-bruna încântătoare,Aurită de-o coamă blondă:Și cu ochi strălucitori și negri cea care cu grație imperialăFermeca trandafiriaProspețime a dimineților:Iar tu urmăreai în aerÎncarnarea proaspătă a unui vis matinal:Și obișnuia să plece hai-hui când visulȘi parfumul învăluiau stelele(Pe care îți plăcea să le privești printre zăbreleStelele – palide nocturne) :Care obișnuia să … Citește mai mult

Dino Campana – Fanfara Înclinată

Înclinată fanfarăArabesc al spațiului câmpurilor,Berna,Asemenea crinilor voștri albaștriLa umbra stejarilor seculariO apă curge prin văile verziPe mal bastionul pitic al zorilorȘi flori albe și roșiiCare au înfloritÎntr-un apus de turnulețe roșii.

Dino Campana – O Femeie Care Trece

Mergea. Se deschidea viațaOchilor adânci și senini?Mergea lăsând în urmă o tainăDe visuri adeverite pe care e nebunesc să le visăm pentru noi.Solemn cufundat ritmul pasuluiScanda visul ei.Ritmic solemn cufundatA trecut. Din zgomotul de careHurducate tunătoare pierise senină.Acum inima o urmărește pe un drum infinitUnde alături de dragoste înflorește ideea.Dar palid înconjoară viața un depărtat … Citește mai mult