https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/daniel-branzai-popas-la-roma https://versuri.pro/daniel-branzai-popas-la-roma#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=89285 →]]> Popas la Roma.
Precum un fruct căzut spre rădăcini
S-a-ntors din drum și-și află-acuma rostul,
Tot astfel ne-nțelegem astăzi sortul,
Căci noi la Roma nu suntem străini!
Septembrie, 1982, Lângă columna lui Traian

]]> https://versuri.pro/daniel-branzai-popas-la-roma/feed 0 https://versuri.pro/daniel-branzai-ruga https://versuri.pro/daniel-branzai-ruga#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=89286 →]]> Rugă…
Să vreau să fiu ascuns
În tainică jertfire
Și-ncet să fiu pătruns
De-un vânt de nemurire.
Să mor și să-nviez,
Cu Domnul meu de-odată.
Să fiu cuprins de miez
Și-n rod s-ajung odată.
Să trec prin moartea Lui
Spre lumea cea de mâine,
Prin lacrimi să-L privesc
Și-n bobul stors și-n pâine.
Să-mi amintesc ce-a fost
În Vinerea cea Mare
Să-mi dobândesc un rost
Să scap de la pierzare.

]]> https://versuri.pro/daniel-branzai-ruga/feed 0 https://versuri.pro/daniel-branzai-nedumerire https://versuri.pro/daniel-branzai-nedumerire#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=89287 →]]> Nedumerire.
Când am să trec, și asta mi-o doresc,
Pe lângă-un drum uitat și părăsit,
Am să mă-ntreb: „Când sunt mai fericit?
Când sunt iubit sau numai când iubesc?”.
14 Ianuarie 1983, După „alungarea” din Detroit.

]]> https://versuri.pro/daniel-branzai-nedumerire/feed 0 https://versuri.pro/daniel-branzai-zbucium https://versuri.pro/daniel-branzai-zbucium#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=83101 →]]> Zbucium.
Grija-mi fac de nevăzutul
Ce s-ascunde-n viitor
Când în flăcări e trecutul
Și când tace nevăzutul,
Plin e duhul de fiori.
Dar, de simt în piept credința
Ce trimisă mi-i de sus,
Simt în vine biruința,
Pun pe fugă neputința
Și mă-ndrept înspre Isus.
El mi-e astăzi viitorul,
El, prezent fără trecut,
El îmi e Mântuitorul,
Prin pășuni îmi e Păstorul
Ce mă poartă la păscut.
Miel în turma Lui să fiu,
Grija n-am, de El mă știu!

]]> https://versuri.pro/daniel-branzai-zbucium/feed 0 https://versuri.pro/daniel-branzai-ma-recunosc-ma-regasesc https://versuri.pro/daniel-branzai-ma-recunosc-ma-regasesc#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=83102 →]]> Mă recunosc, mă regăsesc.
Mă recunosc, căci nu mă pot cunoaște
Și nu-nțeleg, când Îmi ești necunoscut,
Când nu Te văd, m-am cufundat în noapte,
Când Te găsesc, găsesc un început.
Mă recunosc în leagănul din casă,
Mă recunosc și-n plâns și-n gingurit,
Mă recunosc și-n cel plecat din casă,
Mă recunosc și-n toate m-am găsit.
Dar cine sunt, de unde vin și unde,
Spre ce mă-ndrept, spre ce liman m-avânt,
Eu nu cunosc și nici nu pot pătrunde,
Iar truda mea e goana după vânt.
Sunt fiul rătăcit ce-a fost departe,
Fără părinți, fără casă, doar cu chin.
Sunt cel ce se pierduse fără moarte,
Străin de toți și sieși tot străin.
Mă-ntorc acum-napoi și-mi caut dorul.
Te caut iar, și iar mă las găsit.
Iar Te cunosc și-mi recunosc izvorul;
Mă recunosc în Cel ce m-a găsit.
Mă recunosc în trecătorul astăzi,
Dar sunt flămând de timpul infinit.
Nu știu ce sunt, dar recunosc în mine
Un Dumnezeu ce-n fine m-a găsit.
Mă recunosc, căci nu mă pot cunoaște
Și nu-nțeleg, când Îmi ești necunoscut;
Când nu-mi vorbești, când negura mă paște
Nu sunt nimic, dar SUNT când Te-am văzut.

]]> https://versuri.pro/daniel-branzai-ma-recunosc-ma-regasesc/feed 0 https://versuri.pro/daniel-branzai-sotiei-mele https://versuri.pro/daniel-branzai-sotiei-mele#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=83103 →]]> Soției mele.
Eu nu te văd, decât când sunt departe,
Căci altfel te confund mereu cu mine,
Te pierd din ochi, când te privesc de-aproape,
Dar când ești peste zări, visez cu tine.
Nu te doresc, când tu îmi ești de toate,
Dar sunt flămând, când singur sunt cu toți.
Nu-mi odihnesc privirea de sub pleoape
Decât pe chipu-ți cel visez în nopți.
Sunt mândru că te am, dar nu-ți știu prețul.
Te dau mereu pentru nimicul gol,
Mă sărăcesc nerod, deși eu par semețul
Când hoți și-nșelători îmi dau ocol.
Eu sunt bogat, cât nu știu prețui
Și sărăcesc când nu mai știu iubi.
Leningrad, 1989

]]> https://versuri.pro/daniel-branzai-sotiei-mele/feed 0 https://versuri.pro/daniel-branzai-dorinta https://versuri.pro/daniel-branzai-dorinta#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=83104 →]]> Dorința.
Să mă-nvesmânt în cânt
Și să mă-mbrac în slavă.
Din gând să fac cuvânt
Și din cuvânt, podoabă.
Să spun ce-i de nespus
Să simt ce-i peste simțuri
Și să mă urc mai sus
Spre-naltele întinsuri.
Să strig în glas de mut,
Să glăsui prin tăcere
Și să iau cu-mprumut
De la un orb, vedere.
Să merg în nevăzut,
Să urc spre neființă,
Să trec dincolo de trup,
Să urc prin umilință.
În lumea cea de-acum
Vreau să mă pierd pe mine
Și nevăzut pe drum,
Să fiu găsit cu Tine.

]]> https://versuri.pro/daniel-branzai-dorinta/feed 0 https://versuri.pro/daniel-branzai-pentru-fratele-ionid https://versuri.pro/daniel-branzai-pentru-fratele-ionid#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=83105 →]]> Pentru fratele Ionid,
Mi-e mersul umil și pasul ușor
Și-ades eu mă-ascund în tăcere.
Mărire nu vreau, nu caut onor,
Nu fac din orgoliu avere.
Nu vreau să mă-nalț, căci nu vreau să cad,
Mai mic vreau să fiu tuturora.
Golit de mândrie, păzit de arțag,
Voința-mi nu-i lege altora.
În lumea cea strâmbă, cu susul în jos,
Micimea nu-i semn de putere,
Da-n lumea ce vine, în cea cu Cristos,
Domnia-i va fi mângâiere.
Cum trăznetul cade pe ce-i înălțat,
Mânie va fi pentru cel îngâmfat.

]]> https://versuri.pro/daniel-branzai-pentru-fratele-ionid/feed 0 https://versuri.pro/daniel-branzai-melancolie https://versuri.pro/daniel-branzai-melancolie#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=83106 →]]> Melancolie.
De-afară, picuri mari și grei
Din ploaia ce-a-nceput de-aseară,
S-au strecurat în ochii mei
Și sufletul mi-l înfioară.
– „La ce mă chemi, spre ce meleag?”
Cu gându-ntors înspre lăuntruri
Eu plâng și chem un vechi pribeag;
Strig sufletu-mi și-n stropi mi-l mântui.
1979

]]> https://versuri.pro/daniel-branzai-melancolie/feed 0 https://versuri.pro/daniel-branzai-ascensiune https://versuri.pro/daniel-branzai-ascensiune#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=83107 →]]> Ascensiune.
Gemem după veșnicie
Înotind prin clipe moarte;
Biruind vremelnicie
Noi privim spre mai departe.
Ca un far veghind în zare,
Azi ne cheamă țara sfântă
Și, scăpând de la pierzare,
Ne-ndreptăm spre cei ce cântă.
Melodia mântuirii,
Din păcatul ce destramă,
Ca o cale a sfințirii,
Ne ridică și ne cheamă.
Am pornit spre nemurire
Și urcăm prin poarta strâmtă.

]]> https://versuri.pro/daniel-branzai-ascensiune/feed 0