Constantin Enescu – Versuri.pro

Suferință Națională

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Cuvânt reamintit de-o inimă română
Ce-n suflet poartă crezul din străbuni,
Pământul țării nu e la îndemână
Dușmanilor de neam și alți nebuni!.
O țară moștenită de la vechii daci
De milenii, râvnită de străina hoardă,
Ne face azi prudenți și mai dibaci
Să ne întărim hotarul cu o dârză gardă!.
Să apărăm pământul, să apărăm o țară
De slugile păgâne, între noi strecurate
Ce vor prin dezbinare, o rupere barbară
A unor teritorii prin ură azi viciate..
Să apărăm menirea de-a fi aici stăpâni,
Pentru care eroii, mult sânge au vărsat,
Să apărăm hotarul râvnit azi de păgâni,
Ce pentru vecie, strămoșii ne-au lăsat!

Bumerangul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Într-o lume prea nebună
Și îmbâcsită de știință,
Ce creează arme până
Dă durere, suferință..
Scapă din laboratoare
Viruși bombă și toxine,
Cu gândul să ne omoare
Că am ajuns răi și jivine..
Dar vântul care le poartă
Azi împânzesc tot globul,
Ajungând cu mare artă
De unde a scăpat smogul..
Dar în drumul pătimaș
Oamenii mortal lovesc,
Că virusul e părtaș
La genocid nefiresc..
Că astăzi globalizarea
Lucru de noi nedorit,
A dus industrializarea
În punct critic de trăit..
Și războiul pur biologic
Ce-a ieșit părăsind gangul,
S-a întors ucigând nelogic
Lovind precum bumerangul!
Oameni, să oprim măcelul
Că știința ne permite,
Respectând cu toți apelul
Să așteptăm cu luare aminte,
Că în starea asta hâdă
În care tremură globul,
Să stăm pregătiți la pândă
Precauți să facem jobul..
Să putem oprii războiul
Cu dușmanul biologic,
Care a cuprins azi roiul
Iar tot stupul moare logic!
Constantin Enescu

Prețuire Culturii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Prețuiesc cu patos scrisul
Și pe bunul scriitor,
Ce-și arată tot dichisul
Al culturii creator.
Prețuiesc omul cu carte
Ce aduce în scrisul lui
Și cu dragoste împarte
Gânduri cititorului!
Prețuiesc pe jurnalistul
Luptător neobosit,
Care-i critic și analistul
Știrii, ce i-a parvenit!
Prețuiesc nespus tiparul
Și pe vrednici truditori,
Ce cărților le dau harul
De-a atrage cititori!
Prețuiesc bibliotecarul
Ce e arhivar al cărții,
Care vecinic are darul
De a ști a le împărți!
Prețuiesc oameni culți
Care cartea o citesc,
Dar cu toate, că nu-s mulți
Prin versuri îi răsplătesc!
Constantin Enescu

Oameni

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Oameni pierduți în frică, disperare,
Scoateți speranța de bine, în fiecare
Și dați cezarului ce este al cezarului,
Să trecem cu tărie, de era calvarului!
Oameni pierduți în hora pandemiei,
Curajul să nu piară în fața epidemiei,
Că nația română, prin luptă a fost călită
Dușmanii să învingă, cu fruntea neclintită!
Oameni răniți de lipsuri și cele necesare,
Să fim cu toți uniți, ca să avem scăpare
De răul ce năvalnic, se amplifică de frică
Când astăzi neputința, o lecție ne aplică!
Oameni căliți de lupta veacurilor trecute,
Ce au demolat cu cinste dușmanului, redute,
Să ridicăm iar țara ascunsă după ușă,
Să punem prin unire tot răul în cătușă!
Oameni pierduți în frică și tipică minciună,
Hai să ieșim din haos, cu fața spre lumină,
Cu Dumnezeu în inimi și-n suflet cu putință,
Ca țara să o scoatem din marea umilință!

Limba Românilor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Limba doinelor de jale şi a celor de speranţă
A marcat din deal în vale pe ai patriei străbuni,
Dând putere în unire şi în jertfă cutezanţă,
Când străinii încercară multiple incursiuni.
Limba mioriţei blânde şi a marilor haiduci
S-a păstrat ca scump tezaur pe-al istoriei altar
Şi pe drumuri de restrişte şi la marile răscruci
Limba noastră românească a fost dulce avatar.
Limba marilor poeţi strânşi sub bolta nemuririi,
Au dat mii de diademe sfinte-n suflet de român
Şi-au lăsat culturii noastre stihuri ale mântuirii
Unui neam carpatic, cu-un puternic dac plămân.
Limba doinelor de jale şi azi plânge îngrădită,
De cuvinte noi străine ce purced să amărască
Graiul dulce mioritic şi cu slova grav ştirbită
În primejdie se află, dulcea limbă românească.