Cipphoto – Versuri.pro

Dorința Mea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

De departe aș vrea să vin la tine
În alte lumi senine,
În apusul unei zile
Să te-ntâlnesc pe tine.
Să ne așezăm pe-o bancă
În nemărginita boltă-a nopții,
Și ascultând plânsul stelelor
În ochii tăi voi plânge.
În ochii tăi îmi amintesc
Cât de mult te doresc!
Și fiecare clipă-mi pare
O fărâmă ce se scurge
Dintr-un cântec de pierzare.
Când tu mă aprinzi în mii de facle
Senina dragostei dovadă
Prin ochii mei căprui să văd
Dragostea ce ne-nconjoară.
Și când simțeam fiorii îndrăgostirii,
Mareața îmbrățișare mută
Când în amurg târziu de vară
Pământ și boltă se sărută.
Când în amurg târziu de vară,
Credeam că fulgerele mele-s stinse
Tu azi dorința mi-ai aprins-o
Dorința îndrăgostirii-n taină!

Apus

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Dragostea mea-i o blândă rază,
Ce dintr-un târziu și senin apus de vară
Ce îndurerată luminează
În umbra zilei ce s-a dus,
Al tău chip frumos de fată.
Frumoasa mea rătăcitoare
Ce acum privești spre apus
Privești o rază care moare
Și se scufundă-n asfințit.
Frumoasa mea cu chipul de cristal
Aștepți cu nerăbdare a trece noaptea
Privești apoi spre răsărit
Dorind ca raza mea să te-nvioare.
Privește-o și te uită afară
Cum mă ridic încet spre cer
Ca o rază solitară
Ce te mângâie ușor.

Rugăciune Către Dumnezeu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Rătăcind cu ochii tulburi,
Și cu trupul istovit,
Eu cad neputincios, mărite,
În fața măreției Tale.
În drum spre Tine mi se arată prăpăstii,
Și cerul întunecat de nori,
Când zarea-n negură se-mbracă,
Eu în fața Ta mă-nchin,
Rugându-Te a-mi arăta cărarea.
Și cu pieptul zbuciumat de dor,
Eu simt ispita cum mă sapă,
Cum vrea să-mi tulbure izvorul
Din care sufletu-mi s-adapă.
Din valul lumii ce mă vor smulge,
Doar cu povata Ta înțeleaptă,
În veci spre cei ce am lăsat în urmă,
Tu, Doamne, crezul meu îndreaptă!
Dezleagă-mi minții mele taina
Și legea farmecelor firii,
Sădește-n brațul meu de-a pururi
Tăria urii și-a iubirii.
Da-mi, Doamne, dragostea din fire,
Da-mi cântecul și da-mi lumina,
Și-n izvorul îndrăgostirii,
Da-mi raza soarelui de vară
Inimii mele ostenite.
Alungă-mi patimile mele,
Pe veci strigarea lor s-o frângă,
Și de durerea altor patimi
Învață-mă pe mine-a plânge.
Și rostul meu de-a pururi pradă
Ursitei nașterii și morții,
Când jalea lumii mă tresare
Să plâng cu patimi și-ntristare.

Părăsit

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Părăsit de lume și de soartă aspră,
Amintindu-mi de multe șiraguri de clipe
Când nimeni nu-mi va bate la poartă
Când vremea-mi așterne în suflet,
Cenușa ei pură dar moartă.
Și-ncet mi se așterne noaptea,
Cu-a ei neguri purtate pe umeri
Ca și bezna ce mă înghite
Și viforul bate păgânul
Aripile viselor să-mi smulgă.
Și privesc mirat spre cer,
Că nu-i rază să-mi mângâie fruntea..
Oare, mai străluci-va vreodată
Altaru-nchinarilor mele?.
Doar tu iubito ești stejarul nădejdilor mele
Doar tu iubito ești nădejdea iubirii mele.
Vai!.. Tu ești atât de frumoasă,
Dar ești atât de departe
De nădejdea dragostei mele.

Povata Dragostei

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Iubita mea cu chip balai,
Ascultă a nopții povata
Căci minuni spune noaptea-n stele
Și tainele vieții se-nvață.
Nu simți tu oare fiorul
Ca un tremur prelung ce mă tresare?..
Ca și răsuflul iernii cum vine,
Și-n drum purcede vieți să-nbine.
E dragostea mea, ascunsă pornire,
Ce o port mereu cu mine,
E ceasul când dragostea mea mută
Înviie iubirea ta moartă,
E clipa când vechiul prisos de viață
În straturi de flori se adună,
Când bobul sfielnic al dragostei mele
Găsește zâmbind a ta iubire.