Charles Baudelaire – Pagina 5

Examen la Miezul Nopții

Când miezul nopții a bătut, / În râs ne punem o-ntrebare: / Anume ce-ntrebuințare / … →

Îți las aceste versuri, iar dacă al meu nume, / Corabie purtată de vânturi priitoare … →

Prin locuri fără iarbă, pe-un șes întins de zgură, / Când îmi spuneam odată durerea … →

În lumina ce-a pălit / Fuge și se-nvârte tare / Viața-n dansu-i nesimțit. / Iar … →

În sticle, într-o seară, cânta un duh de vin: / „Drag om dezmoștenit, spre tine … →

Ca pasărea de slobod, întraripatu-mi duh / Dădea ocol, în zboru-i, catargelor făloase; / Plutea … →

Om, vrednic de chemarea ta / Un șarpe-n inima-ți domnește / Și stă pe tron … →

Pascal și-avea abisul cu dânsul mișcător, / – Vâltoare, vai! E totul, – dorință, gest, … →

În noaptea grea cu chip cernit, / Dac-un creștin, suflet milos, / Lângă molozul învechit … →

Pe craniul Omenirii șade / Amorul cocoțat / Și prostul, pe-acest tron, sloboade / C-un … →