Bucovina – Versuri.pro

Strașnic Neamul Meu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

De m-apasă gânduri negre
și m-aruncă-n grele patimi,
mă gândesc la ce-a fost.
Iar strămoșii-mi vin aproape
și-mi arată că în viață
totuși încă am un rost.
De-a clădi din vechi ruine,
din cenușa veacurilor,
din trecutu-ndepărtat,
scutul nou și sabia tare,
ochii oțeliți și aprigi,
ca și brațul ne-nfricat.
Umbre-mi sar în ajutor
și dintr-un copil, fărâmă,
acum cresc un vrăjitor.
Cu doar o simplă vorbă,
cu mâna-mi către cer,
scol din morți
strașnic neamul meu.
Peste Bucovina-ntreagă
suflă-acum chemarea nouă,
sub stindard cu cap de lup.
Înaintea oștii strânse,
neînfrânte pe vecie,
trebui-va ca să lupt.
Și de-o fi să cad ucis,
sufletu-mi va dăinui
în orice războinic vis.

Suntem Aici

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Tari suntem toți, în povești ce le spunem
Copiilor noștri, în buza nopții,
Ascundem c-un zâmbet lumea vrăjmașă
Știind că suntem în voia sorții.
Și nu vom vedea zorii cei noi
Ai lumii ce vine când noi om fi vânt
Poveștile astea nu trebuie să moară –
A noastră zestre trăiește în gând.
Din vremuri străvechi, vorbe răzbat
De zile ce-or fi mai negre ca noaptea.
Trupul e slab, dar spiritul poate,
Iar vrerea de bine biruie moartea.
Suntem aici, pe veci om rămâne
Spiritul nostru nimic nu îl curmă,
Suntem aici, nestrămutați,
Faptele noastre în veac or fi urmă.
Suntem aici, pe veci stâncă tare
Spiritul nostru nimic nu-l înfrânge,
Suntem aici, nestrămutați,
Stâncă din stâncă, sânge din sânge!
Necruțător, timpul ne-o cosi
Într-un viitor ce nu-l putea-v-om ști;
Ce facem pe-ăst pământ
În inimi foc punând
Rămâne peste vremi
În inimi legământ.
Și cei ce ne-or urma,
De legământul l-or păstra,
La fel, foc vor crea,
Cu noi o soartă or avea.
Răzbatem prin furtuni,
Adunăm anii cei mai buni,
Uităm din urmă frici
În veac vom fi aici!
Suntem aici, pe veci om rămâne
Spiritul nostru nimic nu îl curmă,
Suntem aici, nestrămutați,
Faptele noastre în veac or fi urmă.
Suntem aici, pe veci stâncă tare
Spiritul nostru nimic nu-l înfrânge,
Suntem aici, nestrămutați,
Stâncă din stâncă, sânge din sânge!

Duh

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Surul lup al codrului, Pasărea văzduhului,
Păstrăvul părăului, Iarba câmpului,
Cetina bradului, Vechiul mușchi al trunchiului
Ascunzișul râsului, Susurul izvorului.
Duh de strajă, Duh – veghetor
Duh de vrajă, Duh – nepieritor.
Iară cei cărbunari, Ai muntelui paznici mari
Trudesc în neagra noapte, Suflă-n foale șapte:
Jaru-i gros și focul cântă, Răscolit de vrăji,
Scrumu-n aur se preschimbă, Pentru cei viteji.
Duh de strajă, Duh – veghetor
Duh de vrajă, Duh – nepieritor.

Sub Piatra Doamnei

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Cât aș mai sta la umbra ta, codrule măreț,
Frunzișul tău m-o legăna, din muntele semeț;
Pâraie reci mi-or îngâna, de voi ști să ascult
Povești ce-n lume s-or răspândi, din vremuri de demult.
Cărări ascunse voi căuta, cu stele călăuză
Nimeni, de-i om sau fiară, să nu mă auză;
Tainic sălaș eu voi afla, ascuns sub Piatra Doamnei,
De lumea asta m-oi depărta, în nemurirea toamnei.

Şoim în Văzduh

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Sur, semeţ, ca o piază tăcută, vechi străjer al ţării de sus
Cu aripa lină, clonţ de oţel, străbate zarea un şoim în văzduh.
De sus veghează nemărginirea, orizonturi de om nepătrunse
În nori zăboveşte furtună sau soare, iar ochii lui văd taine ascunse.
Câţi ani au trecut şi câţi s-or mai scurge peste meleaguri de vrăji şi de vis
Pământul azi verde stropit fuse cu sânge, pătat de-ai noştri buni, pentru patrie au ucis.
Şoim în văzduh, frate-naripat, du-mi amintirea departe
Să nu mor niciodat’
De cei ce m-au cunoscut, în inimi nu m-or uita
Şoim voi fi şi eu, cu tine voi zbura.
Mai rece curge acum toamna, apusurile sunt tot mai lungi şi triste
În coşuri trâmbe de fum se înalţă, prin văi cad copaci sub barde-ascuţite
Se simte frigul iernii ce vine când codrul pare mort şi-ngheţat
Un şoim e-n vazduh, sau poate sunt eu, strajă sub nouri, de nouri purtat.
Şoim în văzduh, frate-naripat, du-mi amintirea departe
Să nu mor niciodat’
De cei ce m-au cunoscut, în inimi nu m-or uita
Şoim voi fi şi eu, cu tine voi zbura.

Țara de Dincolo de Vârfuri de Brad

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Un vis din vremuri de demult
Ce nu-ndrăzneam a-l visa
Mă urmărește și-mi fură inima.
E țara de dincolo de vârfuri de brad
Dulcea Bucovina
Neamul meu străvechi și sângele meu.
gl kf mf, f k e
Mulți au încercat
S-o pătrundă
Suflarea-i răcoroasă le-nfioară inima.
Nimeni nu poate asculta
Cântecul pârâielor
Ce cad din munte și al codrilor

Straja

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Cântă cucul, bată-l vina
De răsună Bucovina
Cântă cucul, bată-l vina
De răsună Bucovina.
Cântă cucu-n-tr-un brăduț
De răsună-n Cernăuți
Cântă cucu-n Cernăuți
De s-aude-n Rădăuți.
Bucovină, plai cu flori
Unde sunt ai tăi feciori?
Bucovină, plai cu flori
Unde sunt ai tăi feciori?.
Fost-au duși în altă țară
Dar se-ntorc la primăvară.
Și-napoi când or veni
Tot pe tine te-or iubi.
Munților cu creasta rară
Nu lăsați straja să piară.
Munților cu creasta rară
Nu lăsați straja să piară.
Dacă piară straja voastră
Va pieri și țara noastră.
De trăiește straja voastră
Va trăi și țara noastră.

Mestecăniș

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Cântare munților cărunți,
care cu-a lor creste sprijină cerul
Și-a lor codri neumblați –
tainic leagăn unde ne-am născut.
Drum care suie – în munți cărăruie
Drum ce aleargă, sub brazi și prin iarbă
Dus în sus, spre Soare-apus,
Ce urcă pieptiș, in Mestecăniș.
În cețuri ascuns și-ades nepătruns
Din vale, din râpă spre vârful în pâclă
Spre Miazăzi, drum cu stihii
Ce fuge pieziș, in Mestecăniș.
Mestecăniș, de strajă-n inima Bucovinei
Mestecăniș, din vremuri de demult
Mestecăniș, acum vin către tine,
Mestecăniș, chemarea ta eu o aud!
Trunchi prăvălit, de vreme scobit
În drum astrucat, de ape cărat
Te-oprește din cale la Soare-răsare
Zăbavă-n desiş, in Mestecăniș.
Un drum cu năluci pe care s-apuci
În munte s-ajungi, în neguri adânci
Departe-departe, la Miază-noapte
Drumuri-cruciș.. în Mestecăniș.

Luna Peste Vârfuri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Peste vârfuri luna trece
Și se-ascunde-n câte-un nor,
Mă îmbrățișează rece
Și fuge cu al meu dor.
Pe sub cetine de brad
Pe sub codri, pe cărări
luna și-a ei raze albe
Fac năluci și arătări.
Numai una-i cea mai dragă
După care alerg de zor
Când s-o prind s-o strâng în brațe
luna fuge iar în nori.
Ostenit de-atâta fugă
Cat hodina pe-un pietroi,
Însă luna reapare –
Licurici în juru-mi roi.
Aripe de-ndată-mi pun
Și cu foc m-arunc spre stele
Să prind luna rece-n zboru-i
Să prind dragostele mele.

Raul Vremii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Și îngropând amintiri și dor,
Și dulce-l amăgește să-i pară mai ușoară
Cumplită trecerea anilor.
Pe râul vremii e-o luntre din inimi și gând închegată,
Ce duhul rău n-o poate zdruncina;
În prova-mpietrită și cruntă, tăind prin râul vremii
Stă neclintită inima mea.
Râu străvechi, râu străbun,
Râu al vremii, prieten bun.