Alexandru Obedenaru – Departe de Pământ
Tresari pe-albastrele abise,Ca un luceafăr violet,Te schimbă-n hurie, încet,Ca în arabe paradise.Cernitul haos te-nghițiseÎn legănări de menuet,Dar țeasta de bizar poetTe-a-nchis în magic stol de vise.Zăresc sinistra baiaderă:Servindu-mi toxica maderă,Stingând al sufletului morb.O, silf, înșeli prin danț și cânt,Dă-mi vinul tău, întâi să-l sorb,Du-mă departe de Pământ.