Al O Teodoreanu

Al O Teodoreanu – Se-nchina Trofim Pustnicul Fecioarei Maria

de

Păcătuim, Fecioară Preacurată,Prin faptă, grai și gând. Păcătuim:Că doar din leagăn până-n țintirim,E-un lung păcat viața noastră toată.Prin pocăința binecuvântată,Păcatul strămoșesc îl ispășim,Ai milă de nevrednicul TrofimȘi de ispita lui neîncetată.Înalț spre Tine ruga mea sărmană,O, Născătoare fără de prihană;De-i înflori din umbră, ca un crin,.Din limpedele-ți suflet, — strop de rouăCe oglindește-ntregul cer senin, … Citește mai mult

Al O Teodoreanu – Balada Apelor Minerale

de

(parodie după G. Topîrceanu).Dimineața pe răcoareCum deschid pleoapeleO pornesc înspre izvoareSă le încerc apele.Și mă plimb cu apa-n mânăSă-mi repar ponoaseleAșteptând de-o săptămânăSă le văd foloasele.Nici o damă, nici o fatăSă-mi aprind călcâieleAș urla câteodatăSă răsune văile.O să intru în păcatSfinte Doamne, ține-mă,Pentru vin nu am ficatPentru apă – inemă

Al O Teodoreanu – Era

de

Era,Aminte de-ți aduci,O zi de toamnă, mohorâtă,Cu nori de plumb, pe-un cer de tuciȘi pâclă – scrum trecut prin sită,Pe-aleele de nuci.Pe-un negru nour încrustatȘi soarele mai șters era.Cu tonuri roz, de matostat,În apa lacului muiatCu-ncetul se topea.Și ne-am oprit lângă hamac,La gura grotei de cleștarDin dosul vechiului conac.Privirea ta, ca un tâlhar,În suflet îmi … Citește mai mult

Al O Teodoreanu – Cântece de Ospiciu

de

-1-.Vecinul meu era bolnav,Bolnav de mult și foarte grav.Toți spun că l-au luat de-aiciȘi că prin parc l-au dus pe dric;-Dar asta nu-i adevărat-Eu știu c-avea în el furnici,Ce-au ieșit noaptea prin buricȘi l-au mâncat.-2-.În lumânări sunt stafii albe,-O spun, dar nimenea nu crede-În lumânări sunt stafii albe,-Le văd și nimeni nu le vede-De stafii … Citește mai mult

Al O Teodoreanu – Final

de

De amintiri mi-e gândul plinCa plopul plin de ciori,Când nouri trec și nouri vinDe fum, pe lacul de rubin,Șovăitori.S-a dus și toamna cu luminiDe verde mort și aur viu,În păr cu struguri purpuriniLăsând în mine și-n grădiniPustiu.De-acum și lacul va îngheța,Când cea din urmă frunză va cădeaDin ramuri pâlpâind,Ca tu să simți în urma ta,Tăcere-ntinsă … Citește mai mult