Versuri corectate și adnotate
Butoane și cifre aparatură desăvârșităLEBENSANLAGE un amplu și complicat.Tablou de comandă apăsând pe butoane vorbești și ți se vorbește apăsândpe butoane adormi apăsând pe butoane ți se arată o sută de profeți,de profesori sau clowni apăsând pe butoane alergi și zbori,iubești și scrii ești iubit ești trădat primești vizita necunoscutuluicare-ți aduce mesajul bun sau funest … Citește mai mult
De mult îmi stăruie un gând:Pe Lenin am să-l văd dormindÎn Mausoleul lui, departe, pe care-l văd în câte-o cartesau despre care-mi spun prietenii întorşi în ţară de curând. Acolo, Stalin, rând pe rând,căi noi spre comunism croieşteŞi ceas cu ceas îşi împlineştecutezătorul jurământ.
Doamne, aș vrea să plâng, dar nu maiam nici un râu pe-ale cărui malurisă-mi pot aminti de Sion. Și Babilonule-n mine și mulțimea de robiîmi întinde cătușele predestinate și râde, râde..istoria, vechile mituri, capul de lup, Doamne,simt umbra ta mare deasupra pământului meu,simt în scheletul pe care-mi port trupul,oasele risipite pe câmpuri de înaintași apocrifi,simt … Citește mai mult
Păduri pretutindeni, orașul are un trup păros și puternic – bine esă ai o colibă în Dahlem și să te visezi în Neanderthal, bine esă ai patru picioare și-un blazon cumpărat de la cerșetorul bătrânși-o iubită în formă de S – bine e să-ți scrii numelepe-acest splendid ambalaj și coborând în taverne să fraternizezicu apașii, … Citește mai mult
Doamne, dă-mi iarăși dorul de moarte al strămoșilor mei, nu mă lăsa să acceptlâncezeala, rugina și lanțul – deschide-mi porți mari de stejar, și așterne-mi douăsprezecepoduri, și dă cailor să-mi poarte coama.Ochilor mei dă-le iar cristalinul de gheață pe caredemult l-au pierdut, otrăvește-mi săgețile și adu-mi aminte ca ultimas-o păstrez pentru mine.
Într-un demult, cândva, odată,sufletul nostru, pentru foarte puțin, a trecutalunecând pe-o albie falsă – și astăzicând povestim legendele vechi, totdeauna excludemacel pentru foarte puțin, și ne imaginăm mereucum ar fi fost fără el; dar cuvintelevin după noi și fără-ncetarese interpun între faptele noastre și noi – și iatăcontemporanul tace privind.cum rând pe rând i se … Citește mai mult
Culori, culori, înainte de stingere.Prin oglinzile ochilor mei trece toamnaspânzurată cu capul în jos.Prin oglinzile mele vântulprinde în cocul galben al toamneiun piepten albastru.O, anotimpal iubirii târzii și-al zugravilor!Niciodată n-am fost mai bogat,niciodată mai darnic.Când frunzelecad peste mine prin parcuri,îmi pare că cineva-mi scuturăzilele mele frumoase,ce n-au semănat niciodată una cu alta.Poate că-ndeosebi teiul, arțarul,știu … Citește mai mult
Întâi apărură semne bizare – cuvintele moarte zărind pe trotuare, cuvinte părând amețite, șialtele, multe, derivând sub caniculă, agonizând paralitice.Apoi începură volumele – cioclii trudeau impasibili, vuietul rotativelor sumbre, lazaretele,groapa cu var, vaccinați bibliotecile, turnați în cerneală otravă, cranii în carantină.Phoetusi suavi pretutindenea, phoetusi blonzi, paji limfatici, canalii puhave și palide, pieipline de cadavrele cuvintelor … Citește mai mult
Rotindu-se larg, zilele verii trecură,ca pasărea, norii plutiră – ca pasărea,frunzele mari ale arțarului pieriră pe vânt –mlădioasă ca trestia, ploaiape câmpuri negre umblă murmurând.Mă uit în preajma iernii peste câmpuri,caut în ceață pădurile care fug și se-ascund,când adorm obosit aud șoaptele ploii și cerbii,cerbii umblând prin somnul meu profund.Vine zăpada undeva în zare,văd de … Citește mai mult
Dans al cetăților obosite, crepuscul roșu, Abendland… agonia ticăloșitelor neamurisufocate în aur și purpură veche. Mercenarul străin călărește seara pe colinele solitare,visând jaf și incendii – destul vouă! Cuvintele-pești, moarte pe ape albe, meduzele infesteazăistoria. Animale și păsări de pradă pe steaguri se schimbă în hiene și corbi. Iarăși măvoi întoarce-n pădurile mele, 1000 de … Citește mai mult