E trist
Că totul depinde de bani când ai un vis
Prietenii mei în ei s-au închis
Nimeni nu mai vorbește deschis
Unii dintre ei drogați, închiși în locuri unde vezi că soarele intră doar dacă desenezi pe pereți
Am zis că totul va fi mai bine când privești cerul și-ncepi să crezi căci mâna care te ajută vine de sus, de-aia n-o vezi,
Nu vezi? Că tot ce se întâmplă în jurul tău nu-i bine
Că dacă nu calci pe bani, calcă toată lumea pe tine
Te uiți în portofel și-ți faci o socoteală
Că viața nu-i ieftină decât dacă te-nbeți cu apă minerală
Sunt doar un soldat antrenat de școala vieții
Am la bază o cultură ce dă la toată lumea lecții
CNA mă cenzurează când mușc cu rime acide
Dar un pitbull chiar și cu botnița poate ucide
Nu-mi pasă că-s criticat că sunt altă rasă
Neînțeleasă de cei ce au avut mereu totul pe masă.
Ref: În viață nu e cum vrei tu mereu,
Parcă ești nebun, te miști din ce în ce mai greu,
Toți te-au dezamăgit, toți te-au dezarmat,
Totuși continui să lupți ca un soldat.
Apar din urmă parșivi
Parând total inofensivi
Încă mi-ați dat motiv să-mi exprim ura într-un mod nociv,
Nesemnificativ, îmi pare tot ce m-anconjoară
Când văd cu ochii mei invidia cum vă doboară,
Va omoară gândul că eu sunt unde voi vreți să fiți
Simțiți dispreț pentru fratele pe care trebuie să-l iubiți.
Va dați băieți buni, încercați să mă prostiți,
Va rog să mă scutiți
Sunt prea departe ca să mă opriți.
Mi s-au ținut multe predici,
Mi s-au pus multe piedici,
Doar fiindcă felul meu de-a fi făcea pe toți colerici,
Însă acum ca un soldat adevărat m-am înarmat
Mortal cu foaia de hârtie vie și cu pixul roletal
A venit momentul să ripostez,
Să vă răspund,
Și-acum toți cei cu tupeu v-ați dat la fund.
Sunt aici în fața voastră, vă aștept, nu mă ascund,
Sunt pregătit de luptă crunt
Ca un soldat de plumb.
Ref:
De ce și cel mai bun prieten vrea să te joace pe degete?
Îl vezi căutând modul prin care să te sece
Enervezi, observi că și el e la fel ca toată lumea
Care ar vrea să devii un fel soldățel.
Sunt un soldățel de plumb din cositor, mai bine zis
Căci mă topesc mult prea ușor pentru a ajunge-n Paradis
Căci pe Pământ nu mai găsești sinceritate,
Nu mai ai curajul să ai încredere în al tău frate.
Singura care mai reține ce spun a rămas numai hârtia
Trăim în mania românilor, adică România
De ce dacă zici că-ți place gustul vieții ești considerat dezgustător?
De ce trebuie să fii mână-n mână cu lumea statului pentru a primi o mână de-ajutor?
Și de ce când mă reîncarnez tre să urc ca să cobor?
De ce datorită lui Adam nu mai am eu aripi să zbor?
De ce spiritu-asta de turmă mă face pe mine să mor?
Căci eu eram oaia neagră când Iisus era pastor.
Ref:
Sensul versurilor
Piesa exprimă dezamăgirea față de societate și prieteni, sentimentul de luptă continuă și dorința de a rămâne sincer într-o lume coruptă. Artistul se vede ca un soldat, mereu pregătit să lupte împotriva nedreptăților.