Arssura – Dor

Mi-e dor de tine,
Știu că ești departe,
Deși n-avem aceeași mamă,
Știi că-mi ești ca un frate.
Ai vrut să pleci de-aici, să-ți fie mai bine, să reușești,
Să ai tot ce-ai visat, departe de-acest București,
Pe care, îl iubeai și-acum nu-l mai iubești,
Că ți-a adus numai necazuri, nicidecum ce-ți dorești.
Mă uit, la scrisorile ce le-ai trimis acasă
Și văd în ele doar tristețea, ce pe umeri te apasă,
Unde-i fericirea care-o căutai în altă parte?
Unde-i împlinirea ce-o cauți acolo departe?
Unde-i libertatea ce-o spera, mintea ta credulă?
Când văd că scrisorile astea sunt scrise dintr-o celulă.
Și doare frate, c-am scris cu lacrimi printre rânduri,
Sper că piesa asta să te pună bine pe gânduri.
Locul tău nu-i acolo,
E aici, lângă cei ca mine,
C-ai fost și tu un copil ce visa să-i fie mai bine.
Timpu trece greu, dar nu mai e mult și ești acasă,
Nicăieri nu-i ca aici, viața e totuși frumoasă.
Te-așteaptă, părinți tăi cu sufletul la gură
Și fratele tău pe care lumea-l strigă „Arssura”.
Te-așteaptă, studioul să mai tragem niște piese,
Te-așteaptă cei ce vor din versurile tale să-nvete.
Știi că iubim amândoi la fel de mult muzica,
La fel de mult cum știi că nu putem trăi fără ea.
Mi-e dor de clipele-n care, o ardeam aiurea pe străzi,
Fără bani, fără o țintă anume, fără brigăzi.
Chestii simple, care contează-atât de mult,
Ca nopțile ce le pierdeam vorbind, sau cântând.
Lumea asta-i nebună și nu toți au înțeles,
Că o parte din noi, se află în fiecare vers.
Abia aștept să te întorci, să ne revedem cu bine,
Așa cum foile astea așteaptă, să le umpli cu tine.