Refren:
Când vine noaptea, începe nebunia
Milioane de sticle se beau pe seară-n România
E semn că vagabonzii ca mine au dat strigarea
Că pentru cei ca noi soarele răsare seara! x2
Noi, nu putem fi conduși de-acest sistem
În continuare bem, nu că sărbătorim ci că putem!
Din bar în bar, roim până ne facem lemn
Să nu uităm de unde-am plecat, lăsăm o curvă ca semn!
De la cei tineri până la cei cu părul cărunt
Suntem cei 10% ce nu mai votăm demult
Ziua dormim, că noaptea-n club destul muncim
Banii îi facem oricum, combinațiile le știm
De după sticle se ridică cine-a picat primu’
Că dacă-i dimineață pentru noi e gata filmu’
Și ne aruncăm în pat răpuși de somn și băutură
Ca să putem când ne trezim să mai băgăm o tură!
Refren:
Când vine noaptea, începe nebunia
Milioane de sticle se beau pe seară-n România
E semn că vagabonzii ca mine au dat strigarea
Că pentru cei ca noi soarele răsare seara! x2
Nu ne pasă cine-i președinte, oricum toți sunt hoți
Ei nu vor un popor deștept, vor să fim roboți
Avem mii de motive să bem, că viața-i scurtă
Pentru senatori avem cadou sub burtă!
Dăm banii pe băutură și femei cu fuste scurte
Datoria către stat sunt banii care-i dăm la curve
N-avem emoții, că alcoolu’ ne scapă de track
Și visăm s-avem avere ca junioru’ lu’ Țiriac
Ne dorim multe ca soldații după război
Am vrea ca tarifele de lux să facă-o chetă pentru noi
Suntem prea rupți să auzim dacă la ușă bate moartea
Că pentru cei ca noi soarele răsare noaptea!
Refren:
Când vine noaptea, începe nebunia
Milioane de sticle se beau pe seară-n România
E semn că vagabonzii ca mine au dat strigarea
Că pentru cei ca noi soarele răsare seara! x4
Sensul versurilor
Piesa descrie o viață de noapte intensă, marcată de excese și o atitudine de revoltă față de sistem. Protagoniștii se refugiază în petreceri și alcool, ignorând problemele sociale și politice.