Suflet, suflet, griji în spulber fără leacuri de pătrund,
Aprig stai, dușmanii frânge-i, pieptul ți-l avântă scut!
Neclintit rămâi în fața vicleniei ce-o scornesc
Răii care-ți stau în preajmă. Dacă-nvingi să nu-ți arăți
Prea vădită bucuria, iar învins nu te lăsa
La pământ cu glas de vaier. Nu te veseli prea mult.
Nici la rău să nu te mânii! Vieții cumpănă să-i dai…
Sensul versurilor
Piesa este un îndemn la forță interioară și echilibru emoțional. Încurajează ascultătorul să își înfrunte grijile și dușmanii cu curaj, menținând cumpătarea atât în succes, cât și în eșec.