Spune, mândro, nu-i păcat,
Ne-am iubit și ne-am lăsat,
Multă dragoste-am stricat
Și-am făcut mare păcat.
Știi tu, mândro, cum ziceai
În vară când mă iubeai,
Că nu poate altu-n lume
Să te despartă de mine.
Vremea iute-a trecut
Și noi doi ne-am despărțit,
Iar ca mâine-i nunta ta,
Mi se rupe inima,
Până mor nu te-oi uita!
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul și tristețea unui bărbat a cărui iubită se căsătorește cu altcineva. El își amintește de promisiunile făcute în trecut și suferă enorm la gândul că o va pierde pentru totdeauna.