Nu știu ce să fac,
M-a lăsat bărbatul
Și-acum singurică
Mă vorbește satul,
Muiere de casă-i
A de sapă și coasă,
Nu așa ca mine
Să umble prin lume.
Însoară-te, nană,
Ia-ți fată cinstită
Că la voi în sat
Una nu-i greșită,
Însoară-te, nană,
Ia-ți la casă cheie,
Dar să nu uiți, nană,
Că e tot femeie.
Însoară-te, nană,
Ia-ți fată din sat,
Nu ești pentru mine
Chiar de îmi ești drag,
Chiar de n-o iubești
Să fie din sat
C-așa-i obiceiul
Pe la voi lăsat.
Refren:
Nu mă place soacra
Că nu dau cu sapa,
Porumbu-i crescut,
Eu nu l-am prășit,
La bărbat nu-i place
Să-l întreb ce face,
Unde-a stat în sat,
Pe unde-a umblat.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă durerea unei femei divorțate, judecată de sat și criticată de soacră pentru că nu se conformează rolurilor tradiționale. Ea reflectă asupra presiunilor sociale și a așteptărilor legate de căsătorie și rolul femeii la sat.