Pentru neica de la Baia
M-a bătut vântul și ploaie,
Iese neica-n bătătură
Când îl văd ochii mi-i fură,
Mă privește peste poartă,
Bată-l norocul să-l bată,
Măi vecine, om frumos,
Frumos și cam păcătos.
Neică, am o surioară
Mândră ca o căprioară,
‘Năltuță și bălăioară,
Nu ca mine negrișoară,
Nu știu cum s-o nimerit
Și ea, neică, te-a iubit,
Nu știu cum s-o nimerit
Și ea, neică, te-a iubit.
Ce încurcătură, frate,
Să iubești și să n-ai parte,
Dar și cine te iubește
Să nu-i tragi nicio nădejde!
Neică, te blestem să mori
C-ai iubit două surori,
Niciodată și nicicând
Nu te pot scoate din gând.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă sentimentele unei femei trădate în dragoste, al cărei iubit alege o altă femeie, sora ei. Ea oscilează între admirație, frustrare și blestem, incapabilă să-l uite.