Angelica Stoican – De-O Vară, Doamne, De-O Vară!

De-o vară, Doamne, de-o vară
Doru-mi face drum de seară,
Drum de seară, drum de zi,
Nima nu-l poate opri,
Numai neica dac-ar vrea
L-oprește cu inima.
De-o vară, Doamne, de-o vară
Duc dorul piatră de moară,
Eu îl port prin orășele
Și noaptea-n brațele nele,
Numai neica dac-ar vrea
Din dor perin-ar făcea.
De-o vară, Doamne, de-o vară
Ard în foc ca-ntâia oară,
Ard în foc și nu mă sting
Nici pe ploaie, nici pe frig,
Nici pe vânt, nici pe furtună,
Doamne, nu mi-o fi de-a bună.
De-o vară, Doamne, de-o vară
Mă frământ ca-ntâia oară,
Mă frământ și mă topesc,
Dorul nu pot să-l opresc,
Dor mă duce, dor mă-ntoarce,
Nu știu, Doamne, ce m-oi face,
Dor mă duce, dor mă leagă,
Neica în pământ mă bagă.