Frunzuliță, frunzuliță peliniță,
De ce mă lași, de ce mă lași, neiculiță?
Ziceai că pe lume sunt cea mai frumoasă
Și te-ai dus, și te-ai băgat la alta-n casă.
La alta-n casă ți-o fi, neică, mai bine
C-are bani mulți, c-are bani mulți și moșie,
Bogăția nu-ți dă, neică, fericire
Și vreodată ai să plângi tu după mine.
Știi, neicuță, știi, neicuță, ce-mi ziceai
Că pe alta, că pe alta nu mai ai,
Grea e viața, neicuță, cin’ iubește
Și inimioara care dorul dorește.
Sensul versurilor
O femeie își exprimă durerea și dezamăgirea după ce a fost părăsită de iubitul ei pentru o altă femeie mai bogată. Ea anticipează că acesta va regreta decizia sa, deoarece bogăția nu aduce fericire.