Versuri: Aurel Storin, muzica: Marcel Dragomir.
Când se face noapte
Stelele sunt șoapte
Strălucind la geamul meu,
Și se-aude-o strună
Dintr-un fir de lună
Suspinând ca o iubire.
Și privind la ele
Cu nopțile mele
Te-am asemănat și eu
Noapte de speranță
Noapte de vacanță
Steaua nopților mereu.
Refren: Tu ești, când vii
Noaptea mea de după zi
Tu ești, când stai
Glasul nopților de mai
Tu ești, de dor
Plânsul meu și-al nopților
Tu ești, de vis
Cerul meu cu stele scris.
Tu ești întrebarea
Nopților și marea
Când se-aude la ferești
Tu ești adierea
Nopții și tăcerea
Unui strigăt de speranță
Tu ești nesfârșirea
Nopții, când iubirea
Te-a uitat că mai iubești
Tu ești bucuria
Visului de-o clipă
Steaua nopților, tu ești.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă o dragoste profundă și idealizată, comparând persoana iubită cu elemente ale nopții și ale naturii. Este o declarație romantică, plină de dor și admirație.