Departe-s mamă, departe
Multe drumuri ne despart
Multe drumuri și-o cărare
Și-un pârâu cu apa mare, of, of
Eu nu pot da-dorul aleargă
La tine măicuță dragă.
Unde ești copilărie?
Întreb și nimeni nu știe
Numai dorul cel pribeag
Fuge în satul meu drag.
Noapte, zi dorul m-aduce
În copilăria-mi dulce
Mi-amintesc cum prima dată
Am ieșit copil pe poartă, of, of
Cu tine mamă de mână
Să dăm la toți ziua bună.
Unde ești copilărie?
Întreb și nimeni nu știe
Numai dorul cel pribeag
Fuge în satul meu drag.
Îmi aduc aminte iară
Horile de-odinioară
Răsuna jocul pe vale
Când era o sărbătoare, of, of
Frumos cântau lăutarii
Mândri jucau gospodarii.
Unde ești copilărie?
Întreb și nimeni nu știe
Numai dorul cel pribeag
Fuge în satul meu drag.
Într-o zi pe ulicioară
Am plecat cu o valigioară
Am luat cu mine de-acasă
Amintirile frumoase, of, of
Mamă, tată și-al meu frate
S-a dus ce-o rămas departe.
Unde ești copilărie?
Întreb și nimeni nu știe, of, of
Numai dorul cel pribeag
Fuge în satul meu drag
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund pentru copilărie și amintirile frumoase asociate cu aceasta. Persoana își amintește cu drag de satul natal, de părinți și de momentele simple, dar prețioase, din trecut.