Andreea Balan – Evadez!

Zbiară cât vrei tu de tare, calcă-mă în picioare
Azi am spus că evadez!
Zbiară, lovește-mă tare, poate acum te doare
Și începi să înțelegi!
Îmi spui că sunt tot ce-ți dorești
Eu realizez că mă amăgești
Tu vrei de fapt să etalezi un trofeu.
Îmi spui că nu știu să discut
Tu vrei să tac și să ascult,
Nu poți să mă accepți așa cum sunt eu!
De ce nu înțelegi ce îmi doresc?
Vreau să văd lumea cum e ea..
Lasă-mă în pace, nu te mai iubesc!
Nu mai vreau sfaturi, te părăsesc!
Zbiară cât vrei tu de tare, calcă-mă în picioare
Azi am spus că evadez!
Zbiară, lovește-mă tare, poate acum te doare
Și începi să înțelegi!
Adu-ți aminte când plângeam
De atâtea ori eu te rugam
Să nu mă critici, să mă lași să visez.
Când tu crezi că mă satisfaci
Îți las impresia că știi ce faci
Dar nu ești cel mai bun așa cum te crezi!
Poate că n-ar fi fost așa
Dacă tu nu ai fi vrut altceva.
Am încercat să-ți fiu pe plac
Dar acum e rândul tău să plângi, nu mai pot să tac!
Zbiară cât vrei tu de tare, calcă-mă în picioare
Azi am spus că evadez!
Zbiară, lovește-mă tare, poate acum te doare
Și începi să înțelegi! (x2)

Sensul versurilor

Piesa exprimă dorința de a scăpa dintr-o relație toxică, unde există abuz emoțional și lipsă de înțelegere. Protagonistul decide să se elibereze și să-și urmeze propriul drum, refuzând să mai accepte criticile și manipularea.

Lasă un comentariu