Andra – Timpul

Duci lupte prea multe și e prea ciudat
Să stai lângă mine să nu simți nimic
Te uiți inocent, eu mă uit supărată
Cum poți să te întrebi ce ne-a îndepărtat.
Partajul la doi ce prostie, dar ce să împart
Când toate care ne adunau acum ne despart.
Aș lăsa timpul să termine filmul
Dar suntem făcuți, din păcate, să tot căutăm altceva
Tu lasă-mi iubirea să caute drumul
Și poate într-o viață planetele noastre s-or alinia.
Visele noastre, vise nebune
Cu nunți și copii ca-n finaluri de film
Visul nostru se risipește în neant
În momentul în care noi doi ne trezim.
Partajul la doi ce prostie, dar ce să împart
Când toate care ne adunau acum ne despart.
Aș lăsa timpul să termine filmul
Dar suntem făcuți, din păcate, să tot căutăm altceva
Tu lasă-mi iubirea să caute drumul
Și poate într-o viață planetele noastre s-or alinia.
Știm bine că orice sfârșit e un nou început
Tu nu mă uita, eu n-am să uit, n-am să te uit.
Aș lăsa timpul să termine filmul
Dar suntem făcuți, din păcate, să tot căutăm altceva
Tu lasă-mi iubirea să caute drumul
Și poate într-o viață planetele noastre s-or alinia

Sensul versurilor

Piesa descrie o relație ajunsă la final, marcată de regrete și de sentimentul că partenerii s-au îndepărtat unul de celălalt. Vorbitorul își exprimă dorința de a lăsa timpul să decidă soarta lor, dar recunoaște că sunt prinși într-un ciclu de căutare constantă a altceva.

Lasă un comentariu