Uneori, când sunt singură
Și te faci că nu mai știi
Reaprind anotimpuri
Neștiind în care film.
Cum poate fi atât de dor
Când ochii tăi mă vând ușor
Și mă arunc în gol.
Eu tot te-aș fi găsit
Cu ochii închiși dinadins
Și cu buza mușcată între dinți
Cu soarele în asfințit
Oricum te-aș fi găsit
Cu sânul ușor dezgolit
Repetând obsesiv ești naiv
Te iubesc până la infinit
Oricum te-aș fi găsit.
Să ne iubim era prea simplu
Și ne-am propus să înnebunim împreună
Mi-au spus că n-o să te găsesc că nu e timpul
Da’ tu străluceai ca stelele prin soare și furtună.
Ne potrivim exact ca două greșeli
Noi suntem singuri împreună, o armată de rebeli
Ai fost doar o primăvară pentru toți anii mei
Când m-ai găsit, eram tot ce lasă toamna-n urma ei
Așa că zi-mi.
Cum poate fi atât de dor
Când ochii tăi mă vând ușor
Și mă arunc în gol.
Eu tot te-aș fi găsit
Cu ochii închiși dinadins
Și cu buza mușcată între dinți
Cu soarele în asfințit
Oricum te-aș fi găsit
Cu sânul ușor dezgolit
Repetând obsesiv ești naiv
Te iubesc până la infinit
Oricum te-aș fi găsit.
Oricum te-aș fi găsit.
Eu tot te-aș fi găsit
Cu ochii închiși dinadins
Și cu buza mușcată între dinți
Cu soarele în asfințit
Oricum te-aș fi găsit
Cu sânul ușor dezgolit
Repetând obsesiv ești naiv
Te iubesc până la infinit
Oricum te-aș fi găsit
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimentele de dor și nostalgie față de o iubire trecută. Naratorul își amintește momente intense și contradictorii, oscilând între idealizare și acceptarea faptului că relația s-a încheiat, dar amintirile persistă.