Merg pe pământ,
Și sunt ca vioara,
Toate-mi parcă sunt prima oară.
Ca un copil,
Aștept dimineața,
Până la lacrimi,
Mi-e dragă viața.
Refren:
Orice splendoare, mă doare,
Mă doare această floare,
Și frumusețea ta, și frumusețea ta.
Și-această zi, și-această zi
Ce mâine nu va mai fi,
Ce mâine nu va mai fi,
Nu va mai fi.
Cu dulci fiori,
Spun mama și tata,
Parcă îmi văd părinții prima dată.
Ca un copil,
Aștept dimineața,
Până la lacrimi
Mi-e dragă viața.
Refren:
Orice splendoare, mă doare,
Mă doare această floare,
Și frumusețea ta, și frumusețea ta.
Și-această zi, și-această zi
Ce mâine nu va mai fi,
Ce mâine nu va mai fi,
Nu va mai fi.
Când mă cuprinzi,
Eu tremur, ah, toată,
Parcă aș iubi prima dată.
Ca un copil,
Aștept dimineața,
Până la lacrimi,
Mi-e dragă viața.
Refren:
Orice splendoare, mă doare,
Mă doare această floare,
Și frumusețea ta, și frumusețea ta.
Și-această zi, și-această zi
Ce mâine nu va mai fi,
Ce mâine nu va mai fi,
Nu va mai fi.
Și-această zi, și-această zi
Ce mâine nu va mai fi,
Ce mâine nu va mai fi,
Nu va mai fi.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentul de a trăi fiecare moment ca și cum ar fi pentru prima dată, cu o intensitate emoțională puternică. Vorbește despre dragoste, frumusețe și efemeritatea vieții, toate filtrate printr-o lentilă nostalgică și sensibilă.