I.
Bade, de dragostea noastră
O-nflorit un pom sub coastă
Bade, de dragostea noastră
O-nflorit un pom sub coastă.
Și dușmanii or aflat
Și s-or dus de l-or tăiat.
II.
Ia bădiță apa-n gură
Și-l udă la tăietură
Ia bădiță apa-n gură
Și-l udă la tăietură.
Ca să-nfloare-a doua oară
Măcar dușmanii să moară.
III.
Ardă focul lumea rea, mai
Mult îmi poartă grija mea, mai
Ardă focul lumea rea, mai
Mult îmi poartă grija mea, mai.
M-am jurat și-am zis zău
N-am făcut la nime’ rău.
IV.
Rău la nimeni n-am făcut, mai
Am iubit ce mi-o plăcut, mai
Rău la nimeni n-am făcut, mai
Am iubit ce mi-o plăcut, mai.
Nici de-acuma n-oi mai face
Fără a iubi ce-mi place
Nici de-acuma n-oi mai face
Fără a iubi ce-mi place
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea pierderii unei iubiri din cauza invidiei și răutății altora. Vorbitorul își afirmă nevinovăția și dreptul de a iubi, refuzând să renunțe la sentimentele sale.