Ce mângâiere-i — zi cu soare,
Când vezi în miezul negrei toamne,
Pentru o zi mângâietoare,
Dă-i binecuvântare, Doamne.
Ce mângâiere, când o rază
Pătrunde prin desimea ceţii
Şi pe o clipă luminează
Întunecimile vieţii.
Durerile departe zboară
Din inima înseninată,
Lucirile de primăvară
Îţi trec prin mintea bucurată.
Pentru o rază de lumină,
Pentru o clipă de iubire,
Trimite-i, Doamne, zi senină
Şi dă-i a Ta blagoslovire!
Ce mângâiere — zi cu soare,
Când vezi în miezul negrei toamne,
Pentru o zi mângâietoare,
Dă-i binecuvântare, Doamne!
Sensul versurilor
Piesa exprimă căutarea de mângâiere și speranță în credință, chiar și în momentele dificile. Autorul găsește alinare în ideea unei lumini divine și a binecuvântării.