Copilași am fost odată
Și griji am avut
Nu mi-am dat casa și locul
De unde-am crescut.
Că numai o dată-n viață
Ai copilărie
Și n-o poate cumpăra
Nici o bogăție.
Refren: Mă întorc în satul meu
Și mă-nchin de dorul greu
Și mă prinde dorul greu, lume
Și am inima pustie
Că te-ai dus copilărie
Repede te-ai dus copilărie.
N-aș putea întoarce odată
Anii ce s-au dus
Să fiu copilaș acasă
Să umblu desculț.
Să mă duc vara-n pădure
La izvorul rece
Și nicicând copilăria
Să n-o lași să plece.
Refren: Mă întorc în satul meu
Și mă-nchin de dorul greu
Și mă prinde dorul greu, lume
Și am inima pustie
Că te-ai dus copilărie
Repede te-ai dus copilărie
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund pentru copilărie și satul natal. Naratorul își amintește cu nostalgie de anii copilăriei și de locurile natale, simțind o tristețe profundă pentru trecerea timpului și pierderea inocenței.